Profitând de o vizită fulger în regiunea Dealu Mare, soții Julia și Bruno Scavo, specialiști de anvergură internațională, au avut amabilitatea să-și împărtășească opiniile cititorilor Vinul.ro în urma degustării vinurilor Budureasca. Vedeți mai jos impresiile, pe larg. Intertitlurile aparțin redacției. 
Generația internațională fondatoare a vinului românesc modern
Vinificatorul Stephen Donnelly a sosit din nord-estul Angliei în Dealu Mare în urmă cu câteva decenii, înscriindu-se printre străinii fondatori ai vinului românesc post-comunist, din aceeași generație din care fac parte şi Guy de Poix, Sergio Faleschini, John Halewood sau Carl Reh. Acest oenolog școlit la Davis avea deja o carieră în consultanță pe întreg mapamondul, din Africa de Sud până în India şi din Marea Britanie până în Ungaria. Întâmplarea fericită l-a adus şi în România, unde a pus piciorul pentru prima dată în 1995, cu scopul de a se ocupa de o cramă din Mizil. S-a îndrăgostit de Merlot-ul din zonă și a simțit că era momentul pentru o dezvoltare ulterioară în acest colț frumos de ţară. Prin urmare, a identificat investitori din Marea Britanie și, împreună, au fondat ceea ce avea să devină mai târziu Budureasca. Schimbarea de nume a avut loc în 2007, pentru a evidenția terroir-ul special al cărui nume îl poartă azi compania.
Budureasca – Lumea nouă din Lumea veche de Dealu Mare
Cu o cramă nouă, de ultimă generație, lansată în 2013, Stephen (foto mijloc, sus, între Bruno Scavo – stg și Dumitru Vârgă – dr) nu mai avea decât să îmbine cele mai bune aspecte din Lumea nouă și Lumea veche, într-o țară în continuă schimbare care progresa enorm încă de pe atunci. Abordarea lui în cramă este de fapt de tip Lumea Nouă, în timp ce se ocupă de unele dintre cele mai bune terroir-uri din Dealu Mare, situate la Ceptura și mai ales Tohani, deci, cu o viziune mai degrabă tradițională, inspirată din Lumea Veche.
Crama Budureasca acordă multă atenție plantaţiei – administratorul companiei, dl. Dumitru Vârgă, lucrează îndeaproape cu Stephen – și am avut ocazia să ne fie prezentate cele mai reprezentative parcele pentru a înțelege mai bine eforturile adaptate la mediul viticol al fiecăreia dintre ele.
Urcând de la 180 m, în cel mai jos punct, până la 430 m, pe vârful dealurilor, shimbările de microclimat şi topografie sunt semnificative. Se pleacă de la un cernoziom bogat și negru pe fundul văii, apoi solul devine din ce în ce mai bogat în pietriș, pe măsură ce urcăm, și complet stâncos în partea de sus, cu calcar, cretă și fosile sarmatice pe cele mai înalte terase. Acesta este motivul pentru care Budureasca își efectuează continuu cercetări asupra celor mai adaptate clone și portaltoi, mai ales în circumstanțele încălzirii globale care afectează și România: de pildă, sunt testate diverse clone și mutații de Busuioacă de Bohotin în plantaţiile înființate în 1996, lângă cele de Tămâioasa românească, și utilizate pentru vinurile Bristena; crama se mândrește cu vița veche de Fetească Albă datând din 1986 și cu câteva selecții originale de Fetească Neagră, pe 5 ha plantate în vârful dealului, din aceeași perioadă; noile plantaţii se concentrează pe clone specifice, cum ar fi la Cabernet Sauvignon cu adaptarea clonală în funcție de parcelă; la rândul său, Pinot Noir-ul este răsfățat cu o grijă extremă în ceea ce privește clonele plantate.
Cele 265 ha oferă un adevărat mozaic de struguri: Chardonnay, Sauvignon Blanc, Fetească Alba, Fetească Regală, Pinot Gris, Tămâioasa românească, Muscat Ottonel pentru alb, Busuioaca de Bohotin pentru rosé și Fetească Neagră, Pinot Noir, Merlot, Cabernet Sauvignon, Shiraz pentru roșu. Budureasca are în proiect să experimenteze şi cu Negru de Drăgășani și Novac, în curând.
Experiența și tehnologia Lumii noi în slujba vinurilor Budureasca
O amprentă a Lumii Vechi aupra locului se regăsește, potrivit lui Stephen Donelly, în deosebirile puternice între recoltele din ani diferiți. Experiența sa lungă în zonă îi permite să țină cont de istoria campaniilor viticole de aici, cum ar fi teribilul atac de făinare din 1998, recoltele excelente din 1999, 2000 urmate de un an bun în 2001. El spune că această experiență, documentată an de an, l-a ajutat să anticipeze mai bine în 2019, când furtunile cu grindină au măturat multe dintre vițele de vie din jur, deși le-au afectat doar ușor, datorită instalării dispozitivelor de lansare de rachete, sau să evite făinarea, care abia dacă mai atacă vița-de-vie din când în când, datorită unui bun calendar de pulverizări bazat pe o observație precisă.
La crama Budureasca, Stephen a avut ocazia să fie printre primii din România care a fracționat mustul la presă pentru vinuri spumante, a folosit tehnologia de vârf a presei Inertys, permițându-i, de asemenea, să macereze struguri precum Busuioaca de Bohotin, Tămâioasa Românească sau Sauvignon Blanc de la 3 ore până la 2 zile în mediu inert înainte de presare. Una dintre obsesiile sale este Pinot Noir-ul, care dă rezultate destul de remarcabile pentru soi în această zonă caldă. El este, de asemenea, foarte mândru de sala de baricuri care gazduieşte un amestec bogat de butoaie și se pregătește să primească unele butoaie noi, folosind tehnologia ceramică, cum ar fi „Eclair”, toast clasic şi ceramică pentru „Fuzion” sau un amestec de tratament umed și tehnologie ceramică pentru „Hydro”. Împreună cu baricurile clasice „Artezan” și butiile mari din lemn de tradiţie italiană „Gobeletto”, gama este completă și gata pentru noua recoltă. 
La cramă, înainte de recoltarea pentru spumante
Am ajuns la cramă chiar cu o zi înainte ca recolta să înceapă cu Pinot Gris și Pinot Noir pentru spumante. După o primire românească autentică cu pâine, sare și palincă, am făcut turul parcelelor de viță de vie și am terminat în cramă, pentru a ne concentra apoi pe evaluarea maratonistică a aproape întregului portofoliu, învecinând practic vreo 50 de etichete. Printre cele mai puternice branduri se numără „Origini”, „Noble” și „Premium”, completate de eticheta „Clasic Budureasca”, „Vines in Flames”, „Bristena” (pentru vinurile dulci), „Prima Stilla” pentru metode tradiţionale si „Shine” pentru spumantele de tip Charmat, în timp ce entry level-ul este reprezentat de gamele „Exuberant” şi „Cuvée Regia”, complementate de diverse etichete de export si ediţii speciale. De asemenea, Budureasca are o gamă ecologică, cu 5ha deja certificate, și un excelent vin Orange.
O mare parte dintre cuvée-uri poartă nume istorice sau mitice, inspirate din trecutul dacic al regiunii, așa cum este atestat de situl arheologic din apropierea viilor. Locul este cea mai veche aşezare documentată din zonă, iar amforele greceşti si egiptene din muzeul de arheologie îl clasifică printre cele mai prolifice centre de comerţ din acele timpuri. Prin urmare, „Vines in Flames” este o aluzie la arderea viilor de catre regele Burebista, unul din primele decrete de prohibiţie in domeniu, în timp ce Bristena, Zenovius sau Daphyx sunt personaje istorice ori mitologice ale locului.
Vinurile Budureasca recomandate de somelierul francez Bruno Scavo
Printre vinurile degustate, Bruno Scavo vă recomandă un Orange, două albe și două spumante – lăsându-mă să vă propun eu trei vinuri roşii, dintre care unul absolut surprinzător.
„Orange Wine” 2020 (Fetească Regală și Sauvignon Blanc, cu 6 luni în budane de lemn) cu o culoare galben-lămâie moderată pentru acest stil, olfactiv delicat, amintind ceva miere, pere, condimente și rășină, pe fond floral evocând un Gewürztraminer. Suplu și mătăsos, amplu, dar proaspăt, cu arome de miere, ceară, ananas confiat, are o aciditate destul de bună, taninuri elegante și postgust zesty cu condimente, note florale și miere. Poate aștepta încă 3-4 ani, se poate păstra timp de 7/8 ani în total.
„Fumé Premium” 2021 (34% Sauvignon Blanc, 33% Pinot Gris, 33% Chardonnay în lemn nou) oferă un profil intens de caramel, mirodenii, cum ar fi scorțișoară, miere și caise, pe fundal de cafea cu lapte, vanilie, cu un impact fin de la lemnul de stejar. Larg și sec, cu multă suavitate și un prim contact suplu, corpul său mătăsos este susținut de o aciditate echilibrată și fenolici picanți derivați de la lemn, în timp ce palatinul îmbie cu note de piper, pere și coaja de cedrat pe finalul persistent. Bucurați-vă de el între 3-4 ani și până la 6-7 ani.
“Noble White” 2021 (55% Sauvignon Blanc, 5% Muscat Ottonel și 40% Chardonnay), cu olfactiv intens, copt, care exprimă iasomie, piersică, fructul pasiunii, pere, pe fond influenţat de drojdii, cu structură acidă surprinzătoare, alcool integrat, aducând straturi de textură corpului pulpos, un vin persistent cu zesturi aromatice.
„Prima Stilla” rosé brut 2016, o metodă tradițională din Pinot Noir, pur cu 6 grame de dozaj. Olfactivul cremos oferă note delicate de piersici, fructe roșii, căpșuni și cireșe, cu autoliză fină ascunsă sub fructozitate. Palatinul este suplu, cu bule ușoare și aeriene. Profilul fructat net și sincer este fidel panelului olfactiv, în timp ce aciditatea este moderată, oferind totuși o senzație proaspătă. Un vin echilibrat, cu autoliză discretă, textură elegantă, un spumant uşor de înţeles prin caracterul său de băutură aperitivă.
O altă “metodă tradițională” din 2014 de la Crama Budureasca este spumantul mai confidenţial Extra brut „Classic Blanc Noir”, cu note de patiserie, migdale, precum și citrice confiate sau piersici pe fond de toast. Palatinul dezvăluie o textură cremoasă imprimată cu bule tonice și nuanțată de citrice și piersici. Aciditatea este moderată, dar senzația este proaspătă, datorită unui stil net, reductiv, cu lejeră amprentă fenolică zemoasă care susține structura și asigură salivarea sapidă. – comentarii Bruno Scavo, ASI Diploma certified, Maître Sommelier de l’UDSF (Union de la Sommellerie Française).
Câteva recomandări de vinuri roșii (inclusiv un “dulce OZN”) de la Julia Scavo DipWSET
Fetească Neagră „Premium” 2019: Olfactiv armonios, cu o notă ușoară de toast, nuanțe de ciocolată, completate de fructe roșii și negre vibrante precum cireșele și coacăzele negre. Pe măsură ce vinul respiră, o tentă balsamică de plante, de rășină, dar şi piperul, vin să sporească mult complexitatea ansamblului. Sec și cu un prim contact bogat, cu textură mătăsoasă și aciditate suculentă, concentrată, taninurile cu granulație fină, polisate, sunt integrate, învăluite de corpul bogat, stratificat. Fruct superb, amintind cireșe, afine, completate de piper, arome florale și note de plante aromate, un vin persistent și plin, dar elegant, unde postgustul inspiră suculenţă. A se bea în urmatorii 5- 7 ani. Pur și simplu, lăsați-l să respire într-un pahar de 40 cl pentru a-și păstra pe deplin vibrația și a se asorta cu o prună iberică, cireșe poşate în vin roșu cu piper Sichuan și legume rădăcinoase sotate în unt.
„Origini” Cabernet Sauvignon 2018: oferă o culoare violet profund, aproape sumbră ca şi cerneala chinezească. Nasul este pronunțat, oferind atât vibrație, cât și concentraţie. Coacăze negre pulpoase, cireșe sălbatice, jem de prune se împletesc cu arome de la stejar cum ar fi vanilie și condimente, ierburi balsamice, precum menta și eucaliptul. Palatinul este sec, bogat și neted, textura este catifelată, înfășurând aciditatea ridicată, dar echilibrată. Taninurile sunt susţinute, lustruite, fiind în același timp amplu învelite cu straturi de textură generoasă și căldură plăcută. Oferind profunzime a aromelor, mirodenii seducătoare, vinul este lung, cu un final persistent, mentolat.
„Origini” Cabernet Sauvignon Dulce 2019: este un vin OZN pentru soi, cu 70g/ l de zahăr rezidual. Foarte tipic Cabernet în olfactiv, cu arome de cireșe negre, coacăze negre și toast, unele note de plante uscate care amintesc de rozmarin și cimbru, asezonate cu scorțișoară, nucșoară, pe un fundal savuros cu arome de piele tăbăcită și tutun. Dulce, dar echilibrat și simțindu-se mai mult ca un demi-dulce, aciditatea sa este salivantă și concentrată, cu taninuri structurate, integrate, digerate de alcool, în timp ce finalul se simte sec, net și sapid. Textura este minunată, impactul lemnului este subtil, aducând doar un dram de ciocolată şi condimente persistente în postgust.