Radu Bozocea se numără printre prietenii valoroși ai Vinul.ro și am profitat de-a lungul timpului de ideile și de experiența sa în domeniul proprietății intelectuale, ”ne-am luat lumină” adesea din discuțiile purtate la un pahar de vin sau din consultațiile serioase. Într-o încercare de a organiza o conferință publică despre valențele intelectuale, cele de inovație și de marketing și vânzări ale vinului, l-am rugat să ne răsundă la câteva întrebări. Până când interesul profesioniștilor din domeniu față de astfel de discuții va mai crește, ne mulțumim să publicăm aici câteva dintre ideile discutate cu el, așa cum am făcut-o și cu cele ale enologului Nicu Mateescu (Beciul Domnesc Compania) și ale managing partnerul IPPU Packaging, Cristian Pădurariu.
În primul rând, e importantă securizarea și monetizarea străfulgerărilor de creație
– Radu, explică, te rog, și cititorilor noștri cu ce te ocupi și ce aduci în lumea vinului?
Ca între prieteni vorbind, am rămas în acest domeniu timp de aproape 20 ani pentru că, privind retrospectiv, cred că mai mult mă preocup decât ocup cu ”noul” și, mai ales, cu ”originalul”. De precizat de la început importanța pe care o au securizarea și apoi monetizarea acelei străfulgerări de creație care, nota bene, niciodată nu vine întâmplător, ci doar ca un rezultat al unui efort intelectual constant în domeniul pentru care a apărut acel gând inovator.
Și în lumea vinului, sentimentul de aport constructiv îmi este dat în egală măsură de încurajarea celor care la un moment au crezut că „așa ceva nu există”, cât și de ponderarea acelor idei care ar trebui atenționate că singure, fără a fi îmbrăcate într-o constantă muncă de perfecționare, nu au chiar acea valoare cum îți creează iluzia unui moment de entuziasm.
Succesele durabile sunt rezultatul unor inovații utile și unor comunicări sincere. Orice vin poate și trebuie să fie original
– Poate fi un vin o creație purtătoare de drepturi de autor ?
Totul în vin poate și ar trebui să fie original: produs, ambalaj și comunicare. Deci sigur DA, iar o privire asupra succeselor din domeniu arată că cele durabile au fost rezultatul unor inovații utile și unor comunicări sincere.
Cred că, prin esență, astăzi mai ales, o sticlă de vin prezentă pe orice raft este un „drept de autor” – nu se poate alfel, pentru că doar așa o poate alege clientul, orice parte a sticlei de vin care nu este originală va crea confuzie și, evident, va influența decizia de cumpărare.
Dacă atunci când spunem „sticlă de vin” poate primul loc în gânduri îl ocupă ambalajul, probabil atunci când spunem “acel… vin” ar trebui să simțim gustul specific al soiului, anului, zonei etc, adică să simțim acea creație care de fapt este suma proprietăților intelectuale ale membrilor echipei care au creat vinul. Prin analogie, este exact ca la un cântec care ne emoționează, iar dreptul de autor reprezintă suma creațiilor de text, linie melodică și interpretare.
Reputația este premiul cel mare al unei evoluții constante și corecte, care se bazează pe inovare și pe tradiție
– Hai să vorbim puțin despre dezvoltare și reputație prin inovație, cum ai defini tu acești termeni? Ce înseamnă dezvoltare, reputație, inovație și cum se pot ele măsura și valorifica economic?
Reputația este premiul cel mare al unei evoluții constante și corecte care, ca orice evoluție, se bazează pe inovare și tradiție, tradiție care la timpul la care a apărut s-a numit tot inovație. Măsurarea aportului suplimentar adus produsului de un element nou (protejat corect pentru a oferi exclusivitate în exploatare!) se „simte” de cele mai multe ori de la început mai ales prin entuziasmul clienților testați. După aceea, marketingul își va aduce aportul pentru a putea, ulterior și constant, să vorbim de o valorificare în piață.
Brandul de țară al vinului românesc va apărea cu certitudine, pentru că e o cerință previzibilă a pieței
– România nu are un brand de țară, auzim mereu asta… Zi-ne câteva cuvinte despre mărcile colective – sau de interes colectiv, dacă se poate spune așa: ce sunt ele și cum funcționează?
Mărcile administrate de cei care se pricep într-un anumit domeniu, ghidați de un specialist în proprietate intelectuală, arată că împreună sigur se pot lua mai multe decizii și de cele mai multe ori mai bune, iar resursele financiare și umane sunt mult mai bine valorificate pe o teritorialitate mult mai întinsă. Îți dau un exemplu: Oficiul pentru Mărci din China (CTMO) a respins cererea pentru „蒙蒂普尔查诺” (a se citi „Meng Di Pu Er Cha Nuo”) din clasa 33 pentru vin și băuturi alcoolice, deoarece CTMO a considerat că marca comercială aplicată a „蒙蒂普尔查诺” (Meng Di Pu Er Cha Nuo) a fost similară cu Indicația Geografică Europeană a „Montepulciano d’Abruzzo”.
Brandul de țară, ca un suprem brand administrat în interesul unor producători, cu siguranță va apărea. De ce? Pentru este o cerință previzibilă a evoluției. Cei care vor reuși să îți înțeleagă interesele comune pe termen lung și să le implementeze vor fi din zona privată, iar demersul va fi probabil cea mai sustenabilă investiție în domeniu.
– Se tot vorbește despre fenomene ca “uber-izare” sau “airbnb-izarea” economiei – firme care nu dețin nicio mașină și nicio cameră de hotel dar ocupă deja segmente importante din economia mondială pe domeniile lor. Ce crezi că se poate aplica acest concept și în domeniul vinului, să ne așteptăm la branduri care nu dețin nici podgorii, nici supermarketuri, nici logistică proprie să înceapă să “facă jocurile”? Dacă da, cum? Dacă nu, de ce?
Fiecare să facă ce știe mai bine… și acesta cred că este răspunsul afirmativ la întrebare. Poate ce a fost până acum a fost rezultatul unei piețe la început de drum, efervescente dar poate incipiente, cu direcții date de “patroni”.
În plus să nu uităm puterea brandului în vânzări. Dovezile sunt procedurile de vânzare în vrac a etichetelor, cu un vârf anul trecut, când E&J Gallo Winery a anunțat că a finalizat achiziția unor mărci de vinuri (nu premium) de la Constellation Brands Inc., într-o tranzacție de 810 milioane de dolari.
Cuvântul „brand” este un metonim pentru a desemna de fapt compania asociată, iar în mod clar domeniul vinului a fost creat așa cum îl avem astăzi de brandurile producătorilor – dar dacă ne uităm la exemplul din alte componente FMCG, sigur ne îndreptăm spre o apariție consistentă a brandurilor de concept pe piața vinului.
Ele vor încerca să ofere producătorilor pasionați oportunitatea de a scăpa de acea muncă de promovare și comunicare, cu efectul clar al unui randament crescut al producției.