Vinul din Moldova a primit de-a lungul vremii mai multe epitete decat toate vinurile romanesti la un loc. Cantata si descantata de scriitori, specialisti, chiar domnitori sau demnitari, aceasta regiune este considerata de multi dintre speciali sti ca fiind „leaganul viticulturii romanesti”. Legendele si povestile tin de specificul locului, insa, din pacate, ele nu reusesc sa faca si vinul mai bun.
Inceputul povestii regiunii viticole Dealurile Moldovei se pierde in negura timpului si, cu toate acestea, aici nu exista un producator care sa fi avut o continuitate mai mare de 60 de ani. Consider ca este redundanta mentionarea implicarii lui ªtefan cel Mare in dezvoltarea vitivinicola a acestei regiuni, cu toate ca foarte multi producatori moldoveni fac trimitere si acum din ce in ce mai des la acest domnitor, inclusiv in ceea ce priveste existenta unor soiuri de vita de vie. In aceeasi masura, este mult mai important sa se cunoasca care a fost evolutia acestei regiuni din punct de vedere vitivinicol dupa nationalizarea din 1949. Pana la aceasta data, vinurile din Moldova au trait o perioada de continua suprematie in preferintele consumatorilor, de atunci datand comparatia lor cu vinurile mai celebre din Tokaji si Champagne. Dupa 1949, sistemul comunist a dat nastere in zona a unor colosi – „monstrii” este un un pic cam plastic –, combinate care aveau in exploatare mii de hectare de terenuri cultivate cu vita de vie, vezi structurile organizatorice de la Husi, Cotnari, Bucium sau Vinia. Asemanator tuturor regiunilor vitivinicole din tara si aici a fost implementata cu succes strategia de lucru orientata catre cantitate. Sub aceasta umbrela si din cauza presiunii cererii de vinuri venita dinspre pietele externe, mai ales cea a Uniunii Sovietice, aici au inceput sa apara si unele contrafaceri sau modele de eludare a legii, dar mai ales a aparut indiferenta fata de calitatea vinului, indiferenta fata de starea plantatiilor si fata de cea a centrelor de vinificatie.
Dupa Revolutie, unele dintre IAS-urile si CAP-urile din regiune si-au schimbat forma juridica, privatizandu-se, altele s-au divizat reintorcandu-se catre cei deposedati abuziv de sistemul comunist. Fata de alte zone unde marile centre au fost fragmentate puternic, aici unele centre si-au pastrat suprafetele, lucru intr-un fel benefic deoarece o mare parte din vii nu au ajuns in paragina, precum multe suprafete din Vrancea, de exemplu. Avem insa si aici exemple negative, cele mai elocvente fiind Uricaniul sau viile Buciumului.
Mostenita parca din vremea comunista, starea de ignoranta a noilor proprietari a facut ca multe centre vitivinicole mari sa ajunga in paragina. In comparatie cu alte zone vitivinicole, aici investitorii, cu mici exceptii, nu s-au inghesuit sa bage bani in vii si combinate, una dintre explicatiile gasite chiar de catre unii dintre producatorii din zona fiind aceea ca regiunea este destul de saraca si nu prezinta interes.
CEA MAI MARE REGIUNE VITIVINICOLA
Fara Vrancea, zona analizata separat de Vinul.Ro din cauza numarului mare de producatori de aici, regiunea vitivinicola Dealurile Moldovei are peste 60.000 de hectare de vita de vie. Potrivit specialistilor aceasta zona include plantatii de vita de vie intinse pe o arie foarte vasta, incepand de la Hlipiceni (judetul Botosani), pana la Smardan (judetul Galati). Regiunea cuprinde noua podgorii (Cotnari, Iasi, Husi, Colinele Tutovei, Dealurile Bujorului, Nicoresti, Ivesti, Covurlui si Zeletin), care la randul lor sunt alcatuite din mai multe centre viticole. Din cauza acestei caracteristici, intre ecoclimatul din partea de nord si partea de sud exista diferente apreciabile, ceea ce face destul de dificila o caracterizare a vinurilor din Moldova in functie de aceste elemente. In general, ecoclimatul Dealurilor Moldovei este caracterizat prin resurse heliotermice cu valori superioare, in timp ce resursele hidrice sunt evident mai mici. Vinurile obtinute aici au un grad ridicat de mineralitate si aciditate, perioada de vegetatie mai lunga si temperaturile scazute permitandu-le sa acumuleze zaharuri, fara ca aromele sa combustioneze.
Unul dintre cele mai importante elemente caracteristice zonei este identitatea regionala asigurata de unicitatea soiurilor consacrate aici: Babeasca Neagra si Babeasca Gri, in bazinul Prutului, Busuioaca de Bohotin, in zona careia ii poarta numele, Francusa si Grasa, in arealul Cotnariului, sau Zghihara intalnita in podgoria Husiului.
MOLDOVA VAZUTA DE VINUL.RO
Turneul de documentare al editorilor Vinul.Ro trebuia sa inceapa la in podgoria Husi, unde ar fi trebuit sa vizitam Speed Husi, insa lipsa de interes al acestora a facut ca vizita sa fie anulata.
A urmat apoi Buciumul, unul dintre gigantii usor schiloditi in urma unor strategii mai putin inspirate, dar in care proprietarii doresc sa investeasca, cat sa se mentina pe piata. Rand pe rand, am trecut pe la Casa Olteanu, cei care au adus un suflu nou si modern vinului din regiune, la Cotnari, producator care rezista cu stoicism si prin munca in primii patru ai tarii, pe la Cramele Copou, unde se traieste mai mult din povesti, si la Vinia, martor al unor proaspete schimbari de actionariat si unde se investeste intr-o noua abordare. Ultimele puncte ale traseului nostru au fost familia Tibu, un mic producator de vinuri cu sperante mari, si Vinicola Averesti, unde tocmai avea loc modernizarea si retehnologizarea cramei.
ESTE LOC DE MAI BINE
Peste 30 de vinuri din Moldova au fost degustate luna aceasta de catre editorii Vinul.Ro, media degustarii fiind de 66,8 puncte. Aceasta medie atat de scazuta a fost cauzata de catre cele 14 vinuri provenite de la Cramele Copou, producator care a evoluat foarte slab in aceasta degustare, avand o medie de 56,6 puncte.
Daca ar fi sa realizam un top al producatorilor din Moldova pe baza notelor acordate de catre Vinul.Ro pe primul loc se situeaza Casa Olteanu, cu 77,3 puncte, urmat la o diferenta foarte mica de catre Cotnari (77,2 puncte), producator care a avut marele avantaj ca a avut in degustare mai multe vinuri de vinoteca din gamele superioara. Acestia sunt urmati in ierarhie de catre Vinia Iasi, cu 69,5 puncte si Bucium, ale carui vinuri au acumulat o medie de 64,6 puncte. Vinurile de la Vinicola Averesti au provenit direct din tanc, ele nefiind inca imbuteliate, insa au reusit o medie de 70 de puncte.