Dupa Merlot-ul Rotenberg si Menestrel, un nou vin, in editie limitata de 4.000 de sticle, se va adauga la gama de top de la Cramele Rotenberg, Emeritus, un vin produs exclusiv din strugurii culesi de pe Dealul lui Stelus, terroir-ul care a produs Merlot-ul 2007. Mihail Rotenberg, proprietarul Cramei Rotenberg, anunta ca anul viitor va urma un al doilea vin de terroir, cu struguri culesi exclusiv din Valea Oancei.
Ce inseamna, de fapt, vin „de terroir“?
Este un vin in care influenta factorului uman este cât de mica posibil, facându-se simtita doar in micile compensari necesare de la an la an, pentru crearea unui vin constant in expresie. Si interventia lemnului este calculata altfel in cazul acestor vinuri. Pentru Emeritus, am folosit aceleasi butoaie din care s-a nascut Merlot-ul 2006, deci butoaie care au influentat mai putin vinul. Evident, si perioada de baricare este alta. In ceea ce prive ste variatiile de conditii de la un an la altul, am compensat adaugând 15% merlot nebaricat din 2008. Am ales sa facem acest vin din mai multe motive. In primul rând, pentru 2007, este vinul care vorbeste cel mai bine despre locul in care s-a nascut, are un caracter extrem de personal, cu tonuri foarte puternice de visina rascoapta si visina de visinata, cu ceva note de cirese. Astringenta este destul puternica inca, insa fructul exploziv provoaca salivatie si echilibreaza bine senzatiile.
Se stie insa ca preferati vinurile mai bogate in lemn, mai sobre si mai intunecoase…
Da, personal iubesc mai mult vinurile cu mult lemn, insa ajungem la celalalt motiv pentru care am creat Emeritus: am vorbit cu mai multi oameni, in primul rând cu mari speciali sti, ca Liviu Grigorica sau Mark Dworkin – care e mare fan de Rapsod, à propos – si mi-au explicat ca acesta este trendul actual, vinul de terroir, cu mai putin baric si mai mult fruct, insa nu in sensul de vin modern, ci tot in spirit traditional, de mestesug. Acestea sunt vinurile pe care le beau astazi „marii plictisiti“, cei care nici macar nu pot spune ca beau de placere, ci de curiozitate, cei care au baut si cunosc vinurile de peste tot din lume si care nu mai gusta decât ca sa cunoasca lucruri noi. De la ideea data de Liviu si Mark am ajuns la Emeritus si am decis sa alatur acest vin in fiecare an – 4.000 de sticle si 666 de sticle magnum. Sau 600, vom vedea. Lansarea oficiala va avea loc la GoodWine, pe 23, când vom lansa si o alta editie limitata, 730 de sticle magnum, iar vinul va fi disponibil imediat dupa aceea la Comtesse du Barry, care este partenerul nostru strategic pentru aceasta linie, dar si la cei câtiva distribuitori si la magazinele specializate din tara, unde suntem deja prezenti cu Merlot-ul Rotenberg. Dintre vinurile anului 2008, vom face o selectie pentru un al doilea vin de terroir, care va fi gata, probabil, in 2011, si care va exprima o alta zona din podgorie, Valea Oancei, zona responsabila pentru Merlot-ul 2006. Vinurile de terroir vor avea acelasi pret ca Merlot-ul Rotenberg.
In toata tara, 2010 a fost un an destul de sinistru. Cum a fost la Ceptura?
Avem anul acesta o productie foarte, foarte mica. In perioada in care trebuia sa stropim via a plouat incontinuu, nu se putea intra in vie nici macar pe picioare. Am avut botrytis, multi struguri s-au stafidit, au ajuns la un continut colosal de zahar, intre 250 si 280 de grame… Rosé-ul se apropie de 15% alcool, va fi un vin foarte atipic… Incerc sa-l duc sub 5 grame de zahar la litru, insa totul depinde de vitalitatea drojdiei, la asemenea concentratii alcoolice nu se stie niciodata când isi inceteaza activitatea… Deocamdata rosé-ul are cinci saptamâni de fermentare, si inca nu s-a incheiat. La Merlot, pâna acum am sesizat câteva nuante foarte interesante. E inca prea devreme sa ma pronunt asupra felului in care va arata vinul, insa cred ca va fi bine.
Lansati vinuri scumpe pe timp de criza…
Ma bucur ca n-a fost criza la noi in ograda, vânzarile au fost la nivelul as- teptarilor, adica acelasi numar de sticle vândute ca anul trecut. Eu am, oricum, asteptari mari, de obicei imi fixez tintele un pic mai sus decât trebuie, ca sa am realizari care sa se apropie cât mai mult. Oricum, in conditiile in care vânzarile au scazut la toata lumea, nu pot decât sa ma bucur ca au ramas constante la mine. Este o dovada ca avem o strategie de vânzari coerenta, clara. Practic, ne-am axat pe vânzarea indirecta. La nivel de retail general, noi am mers sa ne listam la Carrefour, Real si Metro, unde a trebuit sa depunem ceva eforturi pentru a intra in rafturi… In schimb, apoi au inceput sa ne contacteze retelele pe noi, au venit Selgros, Gima, Auchan, Cora… Clientii Horeca din Bucuresti sunt acum in grija Tribeca, iar in tara avem parteneri buni de distributie in Cluj, Brasov, Piatra Neamt… Evident, avem vinurile si in magazinele specializate, la Comtesse du Barry, Vinexpert, Ethic Wine si celelalte. Iar in ceea ce priveste ideea de „vinuri scumpe“, am zis si am sa mai zic: nu cred in separarea intre vinuri de retail si vinuri de Horeca, sau mai bine zis cred mult mai mult in paliere de pret. Iar tinta noastra este sa avem cel mai bun produs din fiecare palier de pret.
Nu s-a erodat imaginea Rotenberg cu promotiile din aceasta vara?
Dimpotriva, a fost un motor bun de vânzari si, in mod cert, vom mai avea promotii si in perioada Craciunului, va exista o oferta de tip 2+1. Asta pentru ca ceea ce imi doresc acum este ca vinul sa ajunga pe mese-le a cât mai multi oameni, ca sa „faca cunostinta“. La anul, in mod cert, asemenea oferte vor fi mult mai putin prezente.
Nu ati participat la Premiile de Excelenta…
Nu iubesc concursurile si nu le consider relevante pentru o mare categorie de vinuri. Povestea a inceput cu o dezamagire mare la VinVest, nu pentru ca nu am luat premii, ci pentru ca au luat premii câtiva lautari, ale caror bauturi nici nu merita numele de vin, nici nu cred ca sunt potrivite consumului uman… Nu acuz pe nimeni de nimic, dar nu cred in capacitatea unui degustator, oricât de bun ar fi, de a evalua 40, 50 sau 60 de vinuri intr-o zi. Se pierde discernamântul, se obose ste… Nu ai timp sa stai si sa studiezi vinul nici macar 10 minute, nu mai vorbesc de jumatate de ora, cât e nevoie ca sa evolueze, sa se deschida, sa arate tot ce e de aratat… La concursuri ies in fata vinurile care spun totul imediat ce li s-a scos dopul, vinuri deseori vulgare, care „iau ochii“. Iar ideea de concurs imi displace in 
orice context, nu specific pentru vin. Cum a fost cazul Carului cu Bere, care a iesit cel mai bun restaurant din Bucuresti. Nu spun ca nu e bun – e ok, e normal, e frumos, se manânca bine, insa când un asemenea restaurant surclaseaza Isoletta, Aquarium, Mesogios, Casa di David – e clar ca e o problema! Ca atare, sunt mult mai interesat de degustari, de interactiunea cu oamenii. Cred ca e mult mai important si mult mai folositor sa ii ascult cum vorbesc vinul, ce au de spus, cum il evalueaza in raport cu pretul… Vreau si incerc sa-mi cunosc consumatorii, oamenii adevarati, cei care consuma un pahar sau o sticla, nu câteva grame pierdute intre alte zeci de probe. Din acest punct de vedere, periplul la Paris – unde am inceput cu Chez Miha si suntem acum prezenti in cinci magazine, patru caves du vin si o fromagerie – m-a facut mai increzator. Si ma bucur când prietenii mei insista sa cumpere vinul, desi l-ar putea primi gratuit…
Daca tot a venit vorba de vin gratuit, am inteles ca v-ati implicat in tot soiul de actiuni caritabile, parteneriate…
Da, practic nu am refuzat pe nimeni, am dat oriunde ni s-a cerut, mai ales in zona artei si a muzicii. Festivaluri de film, de gatit in aer liber, concertele ArtMania, la expozitia colectiva de la MNAC – Bârladeanu, Mungiu, Porumboiu, Poteca, insa si in actiuni filantropice, in licitatii pentru victimele inundatiilor sau pentru persoane cu dizabilitati… De curând, am inceput sa furnizam vin si pentru evenimentele Institutului Cultural Român, cu care speram sa devenim parteneri pe termen lung. Practic, ne implicam in tot ceea ce inseamna promovat cultura, nu neaparat vinul. Si, asa cum am mai spus, de fiecare data când un pahar de vin de-al meu ii place cuiva, stiu ca cineva din cer imi zâmbeste…