De aproape trei recolte, Razvan Macici revine in Romania pentru a-si pune amprenta pe viitoarele vinuri de la M1.Crama Atelier, „crama mica din crama mare” de la Murfatlar, dupa cum ii place enologului roman sa denumeasca proiectul premium al colosului dobrogean. Anul acesta, sosirea in Romania a celui mai cunoscut enolog roman la nivel international a coincis cu lansarea pe piata a trei dintre vinurile rosii (Babeasca Neagra Arezan 2012, Feteasca Neagra Arezan 2011 si Pinot Noir Leat 6500 2011), dar si cu vizita anuala organizata pentru jurnalisti si pentru partenerii producatorului, cu ocazia celebrarii noii recolte. Pe Razvan Macici l-am gasit in crama, facand ture intre punctul de receptie a strugurilor si tancurile de fermentare ale vinurilor, pe care le tinea sub atenta observatie, alaturi de vinificatorul Ionut Radulescu. Dupa o scurta degustare a noilor vinuri albe, l-am „rapit” pret cateva minute pe consultantul Cramei Atelier pentru a ne oferi cateva detalii despre recolta 2013, despre noile vinuri lansate pe piata si mai ales despre noua indeletnicire, aceea de selectioner de mini-terroir-uri.
Cum ti se pare recolta 2013? Care crezi ca vor fi soiurile surpriza?
A treia recolta buna, incepand cu 2011, ceea ce este incantator! Sper ca voi avea mai putine surprize, si mai multe confirmari. Sauvignonul Blanc este copt, are arome foarte bogate de fruct tropical, leeche, mango, guava, soc. Chardonnay-ul, de la care am asteptari foarte mari, este frumos, la fel Pinot-ul Gris, Fetestile au prospetime, Muscatul, o concentratie mai mare decat cel din 2012. La rosii nu vreau sa vorbesc pentru ca este prea devreme, insa arata foarte bine.
Ai declarat ca anul acesta vrei sa te concentrezi mai mult pe partea de selectie a parcelelor…
Consider ca inca nu am descoperit toate mini-terroir- urile din aceasta mare de vita de vie care ne sta la dispozitie la Murfatlar. De exemplu, anul trecut, Babeasca neagra a venit si ne-a batut la usa, in momentul selectiei vinurilor din 2011. A rasarit din pahar si ne-a impresionat, iar eu nu stiam de ea. Parcela respectiva a devenit o prioritate, este tratata altfel acum. Am hotarat sa merg in vie si sa caut vite vechi. Cele mai batrane vii de aici sunt cele din 1957 – 1958, de cand s-au infiintat aceste plantatii. Am vazut un Cabernet Sauvignon din 1957 impresionat, dar este nevoie de munca, pentru ca efectiv sunt niste butuci care nu mai au treaba cu sistemul de conducere. Aceste vii sunt precum cele din Africa de Sud, „the bush vines”! Se preteaza extraordinar pentru productia de vinuri mari. As vrea sa vad ce iese de acolo, iar daca este tratat cum trebuie, sunt convins o vita de 56 de ani are o concentratie mai mare decat a unei vite tinere. Aceste plantatii nu mai au valoare economica, nu mai reprezinta o atractie pentru producatori, in general, pentru ca in loc de 10 tone la hectar, da doar trei tone.
Ce urmaresti prin acest demers?
Lucrez in Africa de Sud cu o plantatie de Chenin Blanc care are 40 de ani. In momentul in care a implinit aceasta varsta, am facut o adevarata aniversare la Nederburg; am ciocnit un pahar de vin si am cantat „La Multi Ani”. Si asta pentru ca exista respect pentru vita. Sunt sigur ca aceste vite pot da vinuri mari, generoase, precum cele din Africa de Sud, Australia sau Chile, vinuri cu concentratie, cu taninuri coapte si dulci, cu extract si intensitate aromatica. Incercam sa producem de la an la an ceva interesant si cred ca asta ar fi probabil pasul urmator pentru noi, pentru ca din punct de vedere tehnologic ajungem la un moment de maturitate. Daca vrem sa venim cu ceva nou, trebuie sa sapam mai adanc in ceea ce ne ofera acest loc. La fel si in Africa de Sud, am inceput sa ma aplec din ce in ce mai mult spre vie…
Nu suna ciudat ca un enolog sa iasa din crama in vie?
Cu cat imbatranesc mai mult in meserie, cu atat vorbesc mai putin despre ceea ce fac in crama, pentru ca acolo lucrurile au intrat pe fagas normal, si mai mult de ceea ce gasesc in vie. Este aproape impresionant sa vezi un butuc de Babeasca gros cat piciorul, cu bratele ca o hidra… De acolo sigur se naste ceva! Insa nu poti te gandesti la aceasta poezie, pana cand lucrurile primare din crama nu sunt puse la punct. Nu are rost sa facem filosofie, cand noi nu stim cum se face vinul in crama. In acest moment, M1.Crama Atelier functioneaza foarte bine, pentru ca a fost proiectata sa fie fiabila si foarte simpla.
Legat de tehnicile de vinificare, propui ceva nou anul acesta?
Ce a fost important am adus din 2011 si 2012. Da, a mai aparut o drojdie noua pe care vreau sa o incerc! Am ramas fidel butoiului romanesc pe care voi continua sa-l incerc si rezist cu greu tentatiei mari! Eu in Africa de Sud folosesc o gama splendida de butoaie care vin din Franta. Poate pasul urmator va fi la baricuri? Aromele extrase din butoiul romanesc si cel frantuzesc sunt diferite. Butoiul romanesc are arome foarte intense de cuisoare si scortisoara, asemanatoare celor de Lume Noua. Este masurabil mai intens aromatic si imi place cum se prezinta in vinuri. Mie imi place stejarul romanesc, chiar cumpar si in Africa de Sud.
Ce parere ai despre cele trei vinuri nou lansate?
Au evoluat enorm din vara si pana acum. Cred ca sunt lansate la momentul potrivit. Cele trei vinuri se bazeaza pe fructul moale, fructul catifelat, rosu. Cele doua romanesti, Babeasca neagra si Feteasca, sunt gata, iar Pinotul Noir are sa mai castige la sticla. Este cel mai potent ca taninuri dintre cele trei, are concentratie si arome tipice.
La toate se simte o nota comuna, imprimata de lemn, asemanatoare Lumii Noi?
Eu am avut privilegiul sa imi pot permite sa lucrez cu lemn si sa-l cunosc. Vinurile din Lumea Noua, la care ma tot refer, sunt generoase si lemnul isi aduce aportul la acest tot. Inteleg foarte bine ca aici consumatorii sunt mai putin obisnuiti cu lemnul. Chiar exista o frica de lemn, vorbind foarte liber! Lemnul nu este un container pentru depozitare. El se foloseste pentru extract, pentru taninuri, arome, bogatie. Insa trebuie sa fie in echilibru. Niciodata nu mi-am dorit ca vinurile sa fie dominate de lemn. Imi place lemnul si nu ma tem de el! Lemnul completeaza ce exista in mod natural, lemnul da longevitate, da structura, dar trebuie sa stii sa lucrezi cu el.
Cand sa ne asteptam la un vin mare?
Cand vom fi gata! Ca sa faci un vin mare, trebuie sa faci pasul urmator. Trebuie gasit butucul ala din ‘57, trebuie tratat corespunzator. Daca din punct de vedere al vinificatiei am spus tot ce se putea, ca sa fac ceva spectaculos trebuie sa ne intoarcem la vie. Ai nevoie de cea mai buna materie prima ca sa produci un vin mare, o bestie de vin. Ati fi dezamagiti toti daca am veni cu un vin cu pretentii pe care, daca il pui langa Babeasca, vezi ca e mai subtire! Acel vin, cand va fi pus in sticla, trebuie sa te faca sa zici „Uau”!
Articol aparut in revista Vinul.Ro / nr. 67, noiembrie 2013\
