Radu Rizescu a fost cunoscut până în urmă cu câțiva ani mai mult în mediile de business, în calitatea lui de fondator și manager al unei firme mari de distribuție din București, Dagmar. Înainte de asta, a activat la Institutul de Cercetări pentru Componente Electronice (ICCE), iar timp de mulți ani a combătut și a cochetat cu politica (cred că încă mai face asta, lucru de care eu obișnuiesc mereu să fac mișto când aspectul apare în discuție dar care, în realitate, cred că ar trebui respectat, deoarece reflectă existența unei conștiințe civice treze). Pentru o vreme, a fost și autor de opinii și editoriale. Acum, în afară de activitățile enumerate, numele lui a devenit cunoscut ca antrenor și manager al echipei de români care a cucerit, în 14 octombrie 2023, titlul de Campioană mondială la degustări de vinuri pe nevăzute în cadrul competiției organizate de prestigioasa “La Revue du Vin de France”. O performanță strălucită, care aduce numele României pe buzele multor iubitori și profesioniști ai vinului din lumea întreagă.

Ocazia de a cunoaște oameni deosebiți și de a lega prietenii adevărate – chiar mai importantă decât experiența degustării unor vinuri de excepție

– Radu, ne cunoaștem de vreo 18 ani, dacă nu mă înșel: tu erai mare distribuitor de Alexandrion iar eu lucram pentru ei la un newsletter și te-am intervievat. Pe vremea aia, nu mi-ai dat senzația că te pasionează vinul – cum de te-a apucat, de ce și cum? E vinul o parte importantă din businessul tău?

Radu Rizescu: Salut, Cezar! Distribuitor de Alexandrion sunt și astăzi, pentru că prefer relațiile pe termen lung și nu sunt adeptul tranzacțiilor. De altfel, si ei sunt implicați astăzi în businessul legat de vin, nu-i așa? În ceea ce mă privește, am trecut de la condiția de vânzător la cea de pasionat după ce am parcurs cursurile WSET și am înțeles complexitatea unei picături de vin și am început să descopăr universul atât de fascinant al acestei licori magice, cu nenumărate expresii atât pe toate meridianele lumii cât și pe din ce în ce mai multe paralele, odată cu modificările climatice și plantațiile care au urcat până la altitudini de peste trei mii de metri în ultimii ani. O călătorie care nu se termină, practic, niciodată, și un drum pe care îmi place să merg împreună cu pasionați – ocazia de a cunoaște oameni deosebiți și de a lega prietenii adevărate fiind, până la urmă, chiar mai importantă decât experiența în sine a degustării unor vinuri de excepție. 

Înainte de a deveni campionii de azi, am devenit Echipa României și nu doar o colecție de degustători emeriți. Acesta a fost secretul succesului

– Ce e cel mai greu când antrenezi / manageriezi o echipă (națională sau unică reprezentativă, cum vrei să-i zici) de caractere puternice cu personalități foarte diferite?

Radu Rizescu: Cel mai greu a fost începutul, încercarea de a găsi nasuri fine și dispuse să își pună renumele în joc pentru participarea la această competiție nefiind una ușoară. Iulia a fost cea care a spus da de la început, Horia și Vali fiind și ei atrași de idee foarte repede. Proiectul are o istorie de cinci ani, Cosmin fiind alături de noi în ultimii trei dintre ei. Cu toții sunt personalități puternice, cu experiență solidă care s-a văzut foarte repede. Am reușit să facem o echipă bună împreună, în antrenamente porneam de la nivel de arome și gust, iar în final ajungeam, după dezbateri, la concluzii referitoare la soiul de struguri, țară de origini, apelațiune, an de recoltă și producător. A trebuit să reușim să găsim toți cinci date disponibile pentru desfășurarea antrenamentelor(și mulți au renunțat la diferite angajamente pentru binele echipei), apoi să avem la dispoziție vinuri bune din regiuni cât mai diverse și, cel mai important, să comunicăm, să dezbatem, să susținem o opinie cu argumente și să îi convingem pe colegi de varianta noastră cînd suntem siguri de un anumit răspuns. Sigur, mai este și un exercițiu absolut de renunțare la orgolii și deschidere la opinia celuilalt. Desigur, a fost și o probă de acceptare a unui statut umil, în care acceptăm că unul dintre noi a  greșit și în loc de reproșuri să vii cu încurajări. Înainte de a deveni campionii de astăzi, am devenit Echipa României și nu doar o colecție de degustători emeriți. Acesta a fost secretul din spatele succesului nostru, cred eu. 

Am preferat să primim sponsorizări de la parteneri care nu au venit cu condiționări

– Hai să ajungem și la… bani: de unde, câți, când, cum faci rost de bani? Apropo de bani, cum de sponsor al echipei a fost un brand din afara României – n-ai găsit interes în țară, brandurile autohtone n-au avut încredere în șansele echipei? Și chiar așa – ce înseamnă pentru un brand prezența pe tricourile echipei campioane mondiale?

Radu Rizescu: Povestea banilor nu e niciodată una ușoară, susținerea antrenamentelor din toți acești ani fiind asigurată de Dagmar, unde am găsit susținere pentru acest proiect. În ceea ce privește sponsorizările, am preferat să le primim de la parteneri care ne-au oferit această susținere fără a veni cu condiționări. Membrii echipei au diverse colaborări care ar fi intrat în contradicție cu anumite pretenții ale sponsorilor și am preferat să evităm complicațiile care le-ar fi presupus. În primii ani am fost susținuți de Domeniile Alexandrion Rhein, iar la ultimele doua ediții de grupul Purcari. Răspunsul pe scurt la această întrebare este că dacă brandul Purcari s-a văzut pe tricoul echipei campioane și Academia Rară Neagra s-a degustat la gala de premiere a fost meritul celor care au decis să ne susțină și în acest an. Dezbaterile legate de susținerea echipei României sper să le putem fructifica printr-un efort concertat al mai multor crame pentru o susținere solidă în continuarea și dezvoltarea acestui proiect.

Calitatea de a lucra împreună e la fel de greu de găsit ca și talentul

– Ce înseamnă pentru degustătorii din echipă acest titlu? Dar pentru tine?

Radu Rizescu: Titlul obținut este o confirmare a calităților profesionale pentru fiecare membru al echipei și o carte de vizită pentru orice proiect de vin la care ar dori să participe. Eu, unul, le-aș acorda și titlul de om de echipă, pentru că au demonstrat că dincolo de talentul de degustători pe care îl au, au avut și calitatea de a reuși să lucreze împreună, care este la fel de greu de găsit ca și talentul. Eu sunt bucuros că am reușit să inițiez acest proiect, că am motivat oameni deosebiți să participe la el, să se ambiționeze și să obțină an de an un rezultat mai bun, și să mă bucur împreună cu ei de succesul de astăzi.

Stilul românesc de vin e sublim dar lipsește cu desăvârșire. Facem vinuri bune și foarte bune, să fim bine înțeleși

– Cât de relevant crezi că este „stilul românesc” (la nivel de struguri, gust, arome) sau „vinul românesc” (la nivel economic) pentru piața internațională? Mai e mult până departe, adică până la succesul la care suprafața și poziționarea – istorică, geografică, politică – (ni) s-ar părea că îndreptățesc România?

Radu Rizescu: Din păcate, stilul nostru este sublim dar lipsește cu desăvârșire. Facem vinuri bune și foarte bune, să fim bine înțeleși, dar nu reușim încă să ajungem la o identitate a vinului românesc de calitate. Cred că ar trebui să avem o exprimare coerentă a unor regiuni, cum se începuse odată în Drăgășani, proiectul inițiat și de tine în Dealu Mare ar trebui să contureze un stil după modelul Chianti, de exemplu. În ceea ce privește strugurii, Argentina a reinventat Malbecul iar italienii au ajuns la concluzia că Sangiovese exprima cel mai bine identitatea Toscanei, abordări diferite, încununate fiecare de succes. Avem nevoie de dezbateri serioase pe acest subiecte, de ascultarea unor opinii pertinente pe acest subiect și de asumarea unor decizii de către ansamblul producătorilor, care nu trebuie să aștepte rezolvarea acestei crize identitare de la altcineva decât de la ei înșiși.

Pentru consumatori: succesul unui eveniment e dat de calitatea muzicii și a vinului – nu alegeți doar pe baza unui preț, ci cereți sfatul unui cunoscător și ascultați-l!

– Ce ai de gând mai departe, cum poți tu să „capitalizezi” acest succes în viitor?

Radu Rizescu: Eu personal îmi doresc să fiu parte la proiectele de vin pe care mi le va permite competența și timpul, sunt dispus să îl continui și dezvolt în primul rând pe acesta care și-a dovedit succesul. Pot spune însă că sunt pregătit atât să inițiez noi proiecte cât și să contribui la alte provocări care mi se vor propune.

– Un sfat – nesolicitat de ei, ci de mine – pentru producătorii români de vin, pentru consumatori, pentru pasionați și pentru simplii băutori ocazionali, cei care nu „studiază” vinul? …dar pentru achizitori din retail, magaziniști revânzători sau pentru cei care alcătuiesc meniurile de vin în restaurante și pentru somelierii care adeseori le reprezintă?

Radu Rizescu: Pentru consumatorii români, sfatul meu este să își ascută simțurile, vinul oferă o experiență senzorială deosebită – există din ce în ce mai multe ocazii în care el poate fi descoperit. Nu vă refuzați experiențe noi, vinul este cunoaștere și surpriză, diversitate, emoție, talent și unicitate, câteodată. Succesul unui eveniment este dat, se spune, de calitatea muzicii și a vinului, nu alegeți vinul doar pe baza unui preț care vi se propune, cereți sfatul unui cunoscător și ascultați-l! 

Un restaurant care își propune să atragă prin meniul de vinuri va oferi diversitate și sugestii de asociere, iar dacă va renunța la politica procentului fix al adaosului comercial va face accesibile și vinurile de o calitate deosebită. Promovând vinurile bune, vom avea clienți la fel de buni, care vor deveni promotori sinceri și gratuiți al afacerii celor care sunt dispuși să urmeze acest sfat.