Cătălin Mahu, proprietarul lanțului de restaurante La Mama și “antreprenor în serie” cu o experiență de peste un sfert de secol în domeniul HoReCa, și-a lansat propriul canal de Youtube, denumit “Povestiri la colțul mesei”, după cartea publicată de el în urmă cu patru ani și care a fost apreciată de directorul Ziarului Financiar drept “cea mai bună carte de business” citită de el în 2019. Invitat în episodul de debut a fost Cezar Ioan (Vinul.Ro), tema de pornire a discuției relaxate fiind Legea pentru Ziua gastronomiei și vinurilor din România, dar atingând și alte aspecte colaterale ce pot fi de interes pentru publicul interesat de acest sector important al economiei și vieții sociale. În continuare, în articolul de mai jos, doar câteva exemple de subiecte din episodul care durează o oră și jumătate și care conține multe alte informații și opinii. (Redactor: Tamara Timofti)

Ideea Zilei gastronomiei și vinurilor a pornit de la o frustrare. Dar cum a ajutat șeful PSD Liviu Dragnea?!?

În cursul emisiunii, Cezar Ioan povestește cum a luat naștere ideea și apoi toată seria de acțiuni inițiate împreună cu jurnalistul Cosmin Dragomir și cu Chef Nico Lontras și care au culminat cu legiferarea unei Zile naționale pentru gastronomia și vinurile din România (“din frustrare” în urma unei vacanțe de Crăciun în Maramureșul istoric în care atât mâncarea cât și programul artistic n-au avut nicio legătură cu patrimoniul specific local). Ies la iveală și elemente necunoscute din dedesubturile procesului de impunere și aprobare a ideii în Parlament, se discută despre influența chef-ilor Adrian Neag și Alexandru Petrescu în demers, se relevă rolul decisiv al parlamentarului de Brașov Mihai Mohaci și apare în scenă și personajul… Liviu Dragnea.

Despre autorasism în bucătărie și nevoia de educație

Momentul constituie motivul pentru o discuție mai largă despre ceea ce înseamnă din punct de vedere identitar, economic și cultural tradițiile locale, ce înseamnă să fii român trăitor în țări străine, despre reinterpretări, despre cum s-a pus la cale – la câteva beri – primul Congres național dedicat gastronomiei românești. Fondatorul Vinul.Ro povestește cât de greu a fost pentru inițiatorii Congresului să convingă chiar și persoane bine informate și educate în domeniul producției alimentare și al comunicării că mâncarea de tradiție românească merită dezbătută și apoi promovată, și a pomenit despre ceea ce antropologul Vintilă Mihăilescu numea “autorasism culinar”.

Ce-are midia cu Sibiul gastronomic și cum se destramă țesătura socială a României cu o generație de copii care și-a văzut părinții o lună pe an

De ce lipsește prazul din restaurantele oltenești și ce caută midiile de Marea Neagră la “Sibiu – regiune gastronomică europeană” ori somonul în meniurile bucovinene și maramureșene, dacă poate gastronomia să fie brand de țară, cum se definește specificul tradițional, ce înseamnă aculturația în domeniul gastronomiei, cum se materializează și se “românizează” noile obișnuințe și achiziții culinare și ce efecte sociale devastatoare are migrația masivă a românilor înregistrată în ultimele decenii – sunt subiecte abordate, de asemenea, în podcastul lui Cătălin Mahu.

Rețetarul care a “turtit” meniurile restaurantelor din România

Pe parcursul discuției, apare și descrierea modului în care s-a pierdut, s-a aplatizat o bună parte din diversitatea gastronomiei de restaurant prin efectele “Rețetarului” impus în vremea comunismului drept “biblie” a bucătarilor și managerilor și ale cărui efecte le constatăm și azi: de la Nistru pân’ la Tisa, de la Constanța până la Severin, majoritatea meniurilor prezintă clienților o listă de numai câteva opțiuni de supe și ciorbe și câteva feluri principale, ignorând specificul sezonieri local și tradițiile.

Paralele (mai mult sau mai puțin egale) între bere și vin

Gazda și invitatul podcastului “Povestiri la colțul mesei” iau în discuție două produse aparent în concurență și analizează cu detașare diferențele și similitudinile dintre bere și vin și descriu istoria și etapa actuală de piață a celor două produse din perspectiva tehnologiei, a inovației comerciale și a valențelor gastronomice. Vorbesc despre beri artizanale și soiuri românești de struguri, despre asocieri culinare, ca și despre competitivitate economică în contextul global și despre criza mâinii de lucru și a creierelor bine educate.

Cum au distrus lanțurile internaționale comerțul românesc și cât rău fac vinurilor prezentările mincinoase ori nerealist de fanteziste

Tot legat de tendințe de comerț și de consum și de evoluția gusturilor, Cătălin Mahu și Cezar Ioan analizează efectele nivelatoare – la “minimul numitor comun” calitativ – pe care le-au adus (și) la noi în țară marile rețele de retail, dar și lipsa de educație în comunicare eficientă a prezentărilor de vin: de la criteriile aplicate cramelor când vine vorba de accesul la publicul național la descrierile și prezentările neinspirate, nerealiste, adeseori irelevante și de prea multe ori chiar mincinoase, de-a dreptul, din meniurile restaurantelor sau de pe contraetichetele sticlelor. Sunt prezentate practicile sistemului comercial pe cele două axe – retail și horeca – și sunt dezvăluite unele pur și simplu greșite sau altele de-a dreptul corupte.