Liliacul care a înviat viile Batoșului

Dacă aveți drum prin Transilvania, pe lângă Târgu Mureș, nu ratați o vizită la crama Liliac; din primăvară și până la recoltă, peisajul e încântător aici: din lodge-ul Liliac – căbănuţa de degustare, construită pe un platou de la hotarul superior al podgoriei, se văd colinele înverzite ale Batoşului, iar mai jos, se dezvăluie pitorescul sătuc cu ale lui case săseşti şi biserica evanghelică fortifiată, deasupra căreia dau noaptea rotocoale liliecii. Așa că nu întâmplător se cheamă astfel crama, liliecii fiind şi ajutoare de nădejde în combaterea dăunătorilor din vii.

Publicitate
Uleiuri

Vorbeam, în numărul trecut al revistei noastre, despre străinii care au avut încredere și au investit în viticultură la noi în țară; crama Liliac este un exemplu reușit de business: investiţia e austriacă, enologii la fel, iar de promovarea ei, se ocupă o echipă inimoasă de români. Doar 52 de hectare de viţă de vie are Liliacul în Batoş şi Lechinţa, însă familia Beck nu s-a zgârcit, cheltuind circa 7,5 milioane de euro în 5 ani și un pic. Lucrurile s-au făcut etapizat, de la cumpărarea viei (în 2010) și construcția cramei, la extinderea ulterioară și modernizarea ei. În 2015, crama vindea 150.000 de sticle, cu peste 100% mai mult față de anul anterior, iar un obiectiv pentru 2016 este dublarea cifrei de afaceri, la 1.5 milioane euro.
vinuri_liliac_batosPe lângă meritul de a fi vinificat foarte bine soiurile cu mare potenţial în zonă – Sauvignon Blanc, Fetească Regală și Pinot Gris – , se poate spune că team-ul  Liliac este și un adevărat „pionier” local: nu o dată a spus Simona Mardale, coordonatoarea de vânzări și marketing a cramei (foto), că una dintre dorințele și ambițiile echipei de aici este de a aduce mereu câte ceva absolut nou pe plan local. Și Liliac a bifat câteva premiere precum Nectarul de Transylvania, singurul vin de desert făcut la noi prin metoda Schilfwein (strugurii sunt lăsați iarna la stafidit pe paturi de paie, acumulând astfel o cantitate mare de zahăr), primul Orange Wine din România, vin nefiltrat din Chardonnay ori ediţiile young. Liliac, făcute din diferite cupaje, în fiecare an, cu etichete alese de consumatori.

La capitolul lucruri bune, aș mai menționa rose-ul reușit din Pinot Noir și gama de roşii Private Selection, printre care ediția limitată de Fetească Neagră Titan 2013, cel mai scump vin românesc (500 de lei) și Merlot 2013, care a luat Marea Medalie de Aur la Premiile Vinul.Ro 2015.

Publicitate
IPPU

Dacă sunteți curioși ce se vinde cel mai bine, este vorba de Sauvignon Blanc, Rose și Nectar. Cel mai mult (80% din producție) merge în Horeca, în peste 400 restaurante și hoteluri, precum: Joseph by Joseph Haddad, Aqua, La Fattoria, E3 by Entourage, CTRL, Nomad, grupul City Grill; hotel Privo, DaVinci, Euphoria, Maimuța Plangătoare, Little Texas ș.a. Crama și-a promovat bine vinurile și peste hotare, 10% din producție mergând la export în Austria, Germania, Danemarca, Belgia, Olanda, UK – inclusiv într-un restaurant cu stele Michelin – Harrods – și în exclusivistul wine shop Hedonism.

În ceea ce privește noutățile, un spumant Blanc de Blancs din Chardonnay, făcut prin metoda Champenoise, cu a doua fermentare la o cramă din Austria, se pregătește pentru final de an. În retail, vor fi disponibile gamele Villa Radus – exclusiv în rețeaua Mega Image și Lily – în Kaufland, Lidl, Carrefour și Auchan.  Pe termen mediu, se ia în calcul posibilitatea de extindere a cramei.

Aici puteți citi și un articol despre lansarea celui mai scump vin românesc, de la Liliac, Titan Fetească neagră:

Titan, un gen de „Yes, we can” al Cramei Liliac

Ce mai vreau să menționez este faptul că, poate, mulți ar trebui să ia ca exemplu marketingul Liliacului; nu spun vreo noutate că vinul nu se vinde singur, mai ales când vorbim de o cramă mică într-o piață dezvoltată, dar sinuoasă ca a noastră. Or, echipa și vinurile Liliacului sunt cam peste tot: la târguri și evenimente afară și în țară, cu activări și degustări, tururi și press trip-uri la cramă periodice; cred că  toate astea au cântărit pozitiv la imaginea și vânzările cramei.
simona_mardale_liliac

Iată și oamenii-cheie din team-ul Liliac:
Simona Mardale (foto dreapta), coordonatoarea de vânzări și marketing a cramei, nu cred că mai are nevoie de vreo prezentare, cu peste 20 de ani de experiență în domeniu (13 în marketing & sales), timp în care a urmat numeroase cursuri de specialitate peste hotare și a avut diferite funcții, de la manager de restaurant, la consultant horeca, formator și antreprenor. Tot ea împreună cu mai mulți oameni din domeniu a avut inițiativa Galei Horeca de pe 13  iunie, care se dorește cel mai amplu eveniment al industriei din ultimii 20 de ani.
Victor Ciupercă este CEO-ul amb Holding, din 2008 la companie, implicat de la început în tot ceea ce a însemnat dezvoltarea cramei. El este și vicepreședinte al Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Vinuri din România, un luptător pentru promovarea României ca țară producătoare de vin.
Alfred Beck, proprietarul consorţiului austriac amb Holding (cu afaceri în agricultură şi imoboliare) este de profesie architect, pasionat de vin. S-a hotărât să investească în viticultură la noi, după o vizită în Mureş, când a descoperit via din Lechinţa. Îi stă alături fiica sa, Amrei Beck.
Enologul Rudolf Krizan – “Crişan”, cum îi spun pe româneşte cei de aici este profesor la Universitatea Agronomică Viena, Catedra de Enologie, specialist în producția de vin.
Willi Opitz este un enolog recunoscut pe plan mondial, premiat cu Winemaker of the Year – Londra și Star Wine Award – Landessieger Burgenland, proprietar al podgoriilor care îi poartă numele din localitatea Illmitz, Austria.

Crama Liliac
Numele firmei: amb Wine Company SRL
Adresă firmă: Str. Av. Jean Texier, nr. 3, et. 2, ap. 3, sector 1, București. Adresă cramă: Str. Principală, Batoș, Mureș, 547085
Brand-uri: Liliac, young. Liliac, Crepuscul, Villa Radus, Lily
Suprafață de viță de vie: 52 ha
Caracterizare plantații. Sol cernoziom și brun de pădure. Altitudine: 380 m. Expunere sudică. Metoda de conducere: cordon bilateral
Soiuri: 10.26 ha Sauvignon Blanc, 1.31 ha Neuburger, 3.32 ha Muscat Ottonel, 4.49 ha Pinot Gris, 2.65 ha Pinot Noir, 5.71 ha Fetească Albă, 5.68 ha Fetească Regală, 3.19 ha Chardonnay, 1.63 ha Gewurztraminer, 8.9 ha Merlot, 4,41 ha Fetească Neagră
Capacitate: 330.000 l.
Turism. Cabana de pe hotarul superior al podgoriei din Batoș are o sală de degustare de aproximativ 20 de locuri, care primește între 5 și 20 de persoane. Și crama se poate vizita.
Contact: Simona Mardale, tel.: 0732.153.189; hello@liliac.com, www.liliac.com.

IMG_1591 mic