Articol publicat în ediția tiparită cu nr. 127, în cadrul Dosarului Dobrogea 2019
Crama La Sapata (Delta Dunării) a fost o surpriză plăcută pentu toată lumea la evenimentul Vinul.ro de la Constanţa, vinurile lor fiind apreciate atât în cadrul concursului, cât şi în cele două zile de expoziţie. Hit-ul a fost Aligote-ul deosebit de aromat şi expresiv, urmat de un frizante artizanal rose, din Băbească Neagră, care a mers perfect cu „minunile” pregătite de Carmen Paraschivescu în cadrul demonstraţiei de live cooking. Am vorbit despre specificul terroir-ului, gândirea din spatele vinurilor, dar şi despre importanta promovarii tradiţiilor regionale de la Sorin Ovidiu Bordea, reprezentant al Cramei La Sapata
Vinuri bio obţinute cu muncă tradiţională, cu oameni din sat şi căruţe
– Aligote, Fetească regală, Băbească neagră, Cabernet Sauvignon, Merlot… ce alte soiuri credeți că pot reprezenta “terroir”-ul dobrogean în care vă aflați, dar și „filosofia cramei”? Care ar fi principalele caracteristici ale locului și filosofiei după care vă ghidați și cum se reflectă ele în aromele și gusturile vinurilor?
Aligoté și Băbească Neagră sunt cele 2 soiuri reprezentative pentru zona în care ne aflăm și implicit sunt participante activ în filozofia cramei. Rosé-ul a fost deja vinificat din Băbească Neagră, având un succes deosebit. Precedentul Rosé avea la bază Merlot, dar de când am trecut la Băbească a început să fie din ce în ce mai apreciat. Noi ca și cramă lucrăm cât se poate de mult tradițional, cu oameni din sat, cu cai și căruțe, păstrând astfel cât mai mult din ideea de bio/organic. Așadar, la noi se pot găsi din plin în vinul nostru aromele naturale ale strugurilor. Mai mult decât atât, la anumite sortimente de vin drojdia o facem chiar noi, din strugurii noștri, rezultând o și mai mare armonie și echilibru al aromelor.
– Apropo, unde vă aflați, unde vă poate găsi lumea care vrea să vă caute?
Ne aflăm la Somova, la câțiva kilometri de Tulcea, la marginea rezervației Biosfera Delta Dunării, în podgoria Sarica Niculițel.
Vinuri speciale, care ilustrează păstrarea tradiţiilor regionale
– Revenind la vinuri, am remarcat – în afară de Aligote-ul foarte expresiv aromatic – niște “ciudățenii” foarte interesante (raportat la moda actuală de pe piață): Triunghiul Mânăstirilor. Ce ne puteți spune despre ele? Ce ați vrea să rețină un consumator care ia contact cu ele?
Denumirea de Triunghiul Mânăstirilor vine de la faptul că podgoria noastră se află fizic într-un triunghi format din 3 mânăstiri: Saon, Cocoș, Celic Dere. Ne identificăm astfel cu păstrarea tradițiilor locale, cu faptul că noi de aici provenim, dintr-un ținut românesc.
Vinurile din această colecție sunt vinuri speciale, create pentru cei care doresc un vin aparte. Astfel, se deosebesc cupaje ca Aligoté și Fetească Regală, Fetească Orange (un vin alb vinificat ca roșu), un Aligoté a cărui culoare și gust este total diferit de cel clasic. În această colecție vor mai apărea de exemplu Aligoté și Chardonnay.
Vinurile acestea sunt macerate în butoaie de lemn învechit timp de 6 luni de zile pe pielița și pe pulpa strugurelui, captând astfel toate aromele bobului de strugure. Vinurile sunt trase apoi direct în sticle, neexistând nici un fel de prelucrare mecanică tip filtrare. Prin filtrarea mecanică se elimină substanța proteică din corpul vinului dar în același timp îl și subțiază. De aceea în aceste vinuri vor exista depuneri pe fundul sticlei. Aceste depuneri sunt sănătoase, nu reprezintă un defect al vinului.
Frizante artizanal rose, un new entry vesel și efervescent
– De unde până unde spumante în Dobrogea? Personal, mi s-au părut foarte interesante, dar până de curând n-am știut că ar exista vreo tradiție în acest sens, ce ați vrut “să spuneți” cu ele? Și de ce cu capsă metalică tip bere?
Am început din acest an să facem un vin Frizante Artizanal. De ce? Pentru că mustul obținut din strugure era atât de dulce încât prin vinificare trebuia să adăugăm sulfiți în cantitate mare pentru a-l putea stabiliza. Nu am făcut acest lucru deoarece vinurile noastre sunt organice, ele nu pot avea sulfiți decât în cantitate extrem de mică, estimat la nivelul de 10% din nivelul unui vin clasic. Așadar, am luat decizia să facem un experiment, să creăm ceva nou pentru consumatorii noștri. Am congelat acest must pentru a-l opri din fermentație. Am creat o bază în același fel ca Triunghiul Mănăstirilor, am ținut vinul 6 luni de zile macerat în butoi pe pielița de strugure. Primăvara am tras baza în sticle, am adăugat mustul dulce decongelat și am dopuit sticla. Astfel, prin încălzirea naturală a mediului ambient mustul dulce a început să fermenteze, transformându-se în vin și dioxid de carbon, rezultând astfel carbozificarea naturală. Datorită faptului că această primăvară a fost mai răcoroasă a însemnat că noul nostru Frizante a apărut abia la începutul verii.
De ce cu capsă metalică tip bere? Pentru că vinul nostru frizante este artizanal, este creat de oameni cu suflet pentru oameni și prieteni. Pe lângă aceasta, carbozificarea fiind naturală este moderată, deși prezintă o perlație deosebită la turnarea în pahar. Acest procent moderat ne-a lăsat nouă libertatea de a alege orice mod de închidere a sticlei. Prin dopul tip bere arătăm clienților noștri că ce le prezentăm noi pentru a pune pe masă este un alt fel de vin spumant. Pe lângă toate cele de mai sus deschiderea dopului sticlei de frizante se aude ca un oftat de ușurare concomitent cu o chemare șoptită la degustare. La desfacerea dopului vinul își eliberează toate aromele și perlația deosebită pentru a ajunge vesel și efervescent în paharul consumatorului pofticios.
Trebuie să fim mai mandri de apartenenţa noastră, pentru a ne promova eficient
– Credeți că evenimente de promovare a cramelor dobrogene ar trebui să continue? Dacă da, cum? Pe piața locală sau pe piața bucureșteană? În comun, mai multe crame, sau individual?
Evenimentele de promovare trebuie să continue, acesta este un lucru cert. Am întâlnit destul de mulți oameni de restaurant și de bar care nu promovează ținutul nostru, zona noastră, alergând mai curând după profit decât după recunoaștere. Am întâlnit și cazuri de oameni care spun cu o mândrie neînțeleasă că ei nu aduc decât vinuri franțuzești extrem de scumpe pentru că au clienți extrem de pretențioși.
Promovarea care ar trebui făcută trebuie să țină cont de faptul că odată ce un turist sosește în zona noastră vine pentru că a ales să deguste din tradiționalismul nostru, din produsele noastre gastronomice, din vinurile noastre. Am mers în atât de multe alte țări și am observat cât de mândri sunt oamenii care locuiesc acolo. Sunt mândri de zona lor, de obiceiurile lor, de tradițiile lor, de ce pot oferi ei celor care aleg să le calce pragul. Asta lipsește la noi, acest sentiment patriotic, de apartenență la zona în care trăim. Aceste evenimente trebuie să promoveze exact acest lucru.
În rest, toate sunt valabile: pe orice piață, locală sau bucureșteană sau națională, în comun, individual, în concursuri. Ceea ce face vinul.ro prin promovare constantă a bunătăților noastre românești este un lucru pentru noi, pentru români, și ne bucurăm să ne alăturăm entuziaștilor de la Vinul.ro.
– Noi încercăm să punem în scenă un astfel de eveniment în 5-6 octombrie, tot la Ibis Constanța – dar de data asta să fie pe peluza din fața hotelului (spre mare), pe terasa din spatele barului și în interiorul barului. Veți dori să participați?
DA!
Crama Delta Dunarii / La Sapata înseamnă o suprafață de vie de 20 Ha şi o cramă de 300 mp. Podgoria se numeşte Sarica Niculiţel, iar solurile sunt slabe şi nisipoase, revitalizate de plante aromatice. Soiurile de viţă de vie sunt, pentru cel alb: Fetească Regală, Rkţitel, Riesling, Sauvignon, Muscat Ottonel şi pentru cel roşu: Merlot, Băbească, Blauer, Sangiovese, potrivit site-ului lor, www.lasapata.com.