Cezar Ioan
Dupa 400 de vinuri degustate anul acesta doar pentru prezentarile publicate in revista si alte cateva sute „in afara concursului”, a venit vremea unui bilant. De etapa, speram noi, fiindca anul viitor vom parcurge mai multe.
Gasiti in paginile urmatoare cateva concluzii care va vor fi utile, de-acum inainte, atunci cand veti cumpara un vin. Imi permit, cu aceasta ocazie, si o concluzie care nu e cuprinsa in paginile urmatoare. Cu toate ca „peisajul rafturilor” a inceput sa se schimbe (la fel si oferta destinata exclusiv restaurantelor si magazinelor specializate), nici calitatea prezentarilor si nici calitatea consumului nu s-a schimbat semnificativ.
Exista, e drept, semne care prevestesc schimbarea, dar aceasta inca nu a avut loc. Consumatorul e bulversat de o multime de optiuni, insa e lipsit de „instrumentul” necesar alegerii (intre noi fie vorba, la fel sunt multi dintre achizitorii profesionisti). Care instrument lipsa – cel putin la nivelul publicului avizat – nu e neaparat discernamantul. Ci informatia, reperul critic, experienta. Cu cateva exceptii, se cumpara marci, nu produse.
Managerii de restaurante (chiar si cei mai performanti) neglijeaza sa-si reevalueze permanent oferta, s-o actualizeze, s-o imbunatateasca. Pe piata, in loc de informatie corecta si opinie avizata, circula doar fantomele unor franturi de informatii, amestecate cu zvonuri si deformate de fiecare gura care le propaga. Este si asta, cu siguranta, una dintre tacticile de marketing ale unor pescuitori in apele tulburi ale pietei.
Dar e vremea sa evoluam. Avand in vedere ca aproape o treime din consumul de vin imbuteliat din Romania (cifra contestata de multi) se realizeaza prin intermediul restaurantelor, in timp ce o proportie asemanatoare isi gaseste calea spre consumator prin micile magazine de cartier (al caror numar e in permanenta scadere), e limpede ca importanta restaurantelor in lantul de vanzare creste. Ar fi normal sa creasca si calitatea ofertei, a comunicarii, a promovarii pe acest canal.