Cezar Ioan
Un importator de vinuri imi spunea ca a ajuns, dupa patru ani de activitate, la concluzia ca Romania nu prea are cumparatori de vin. Am ramas un pic uimit. Cum? In „patria vinului”, pe „taramul legendar unde s-ar fi nascut zeul Bacchus”, unde „de doua mii de ani…”? Am stat si m-am gandit.
Pentru ca, intr- adevar, e o tema de gandire interesanta: daca mergi in majoritatea restaurantelor romanesti, la ora pranzului nu poti vedea niciun pahar cu vin pe mese. Seara, isi mai fac aparitia, timid, cateva sticle de vin, intr-o „mare” de beri. Oare de ce? Un raspuns ar fi ca o bere costa cam de 5- 6 ori mai putin decat una de vin. Admitand ca o sticla de vin nu se bea de unul singur, tot ajungem la concluzia ca intre o jumatate de sticla de vin si o bere e diferenta de la simplu la dublu.
Pentru majoritatea restaurantelor, pretul unei jumatati de sticla de vin este mai mare decat cel al unei portii de mancare. La asta se mai adauga si inconvenientul ca, pentru alegerea unui vin, cel putin doi meseni trebuie sa se puna de acord, pe cand in cazul berii fiecare poate alege ce vrea. Ar mai fi un aspect: vinul are, sau ar trebui sa aiba, un ritual al lui, care sa-l puna in valoare.
Asa cum nimeni n-ar bea o bere calda si rasuflata, tot asa nici bautorul de vin nu se poate simti bine, la un restaurant, daca sticla pe care a comandat-o nu este servita corespunzator. ªtiu, orice ospatar va recita pe nerasuflate poezia „vinul alb bine racit, vinul rosu la temperatura camerei”… dar ce ne facem cand vinul alb trebuie racit scufundand cuburi de gheata in pahar (fiindca bunele si vechile frapiere parca au intrat in pamant) iar vinul rosu sta sa dea in fiert la 22-25 grade Celsius, cat se inregistreaza intr-o incapere moderna?
Producatorii de vin vor „deplange situatia” si vor da vina: pe calitatea slaba a profesioni stilor din restaurante („lipsesc profesioni stii, dupa 1989 oricine s-a putut apuca sa-si deschida un restaurant, fara sa conteze daca se pricepe sau nu…”), pe bugetele de publicitate ale producatorilor de bere (imense in comparatie cu cele ale producatorilor de vin), pe consumatorul roman (care nu stie sa ridice pretentii si sa ceara un produs de calitate). Toate cele de mai sus s-ar putea sa fie adevarate…
Dar hai sa nu uitam un lucru simplu: traditia si cultura de consumatori de vin a francezilor nu s-a creat si consolidat cu sticle de 200 de euro bucata, ci cu jumatatea de carafa la 2, 3 sau 4 franci, de gasit la orice bistro. In magazinele din Germania, majoritatea vinurilor expuse spre vanzare in lanturile Lidl sau Aldis au preturi cuprinse intre 1,99 si 2,49 Euro. Tradus pe intelesul nostru, asta ar fi intre 7,2 si 9 RON / sticla de 0,75 l. Vedeti ce puteti cumpara cu banii astia intr-un magazin din Romania… M-apuca
groaza!