Dosar Dobrogea: Domeniile Ostrov investitii printre vestigii romane

Publicitate
Uleiuri

Ostrov. Pentru cei trecuti de prima tinerete aceasta locatie este echivalenta cu struguri de masa si fructe. Una dintre fermele mamut ale oranduirii socialiste, care se intindea pe 2200 de hectare. Vin? Mai putin. Doar 100 de hectare erau destinate vitelor nobile, iar vinul rezultat era cunoscut mai mult pe plan local. Au trecut anii, s-au tot schimbat proprietarii. La finalul mileniului trecut, printre actionari a aparut si Horia Culcescu. Insa lucrurile stagnau, vinul intarzia sa apara. Adevaratul moment al renasterii s-a produs in 2006, cand SC Ostrovit SA a trecut total in mainile fratilor Horia Culcescu si Oana Belu. A urmat un efort financiar considerabil, de circa 25 de milioane de euro, cu scopul declarat de a transforma societatea intr-un mare jucator pe piata de vin a Romaniei. Si nu numai. Cinci programe anuale de reconversie au dus la plantarea a 900 de hectare de vie pentru struguri de vin. Inca 200 de hectare vor urma in perioada 2011-2012, la finalul careia Ostrovit se va putea lauda ca va culege struguri pentru vin de pe 1200 de hectare. Adica de pe mai bine de jumatate din suprafata pe care o detine societatea. Restul, pana la 2000 de hectare, se vor regasi in vii pentru struguri de masa, livezi si plantatii de legume. Proiectul e, insa, mult mai vast si prevede si o componenta turistica extrem de dezvoltata.

LIPNITA, PRIMUL LOC LA INVESTITII

O asemenea suprafata presupune un efort de administrare considerabil. Este si motivul pentru care proprietatea a fost divizata in doua trupuri, Ostrov si Lipnita. Fiecare cu directorul lui tehnic, fiecare cu crama lui. Portdrapelul este, deocamdata, Lipnita. 850 de hectare de vie, dintre care doar 50 au mai ramas pentru strugurii de masa. 700 de hectare sunt deja plantate, 100 sunt in pregatire. Doar 322 de hectare au fost pe rod anul trecut, pentru ca multe dintre vii nu au decat doi ani de viata. La finalul lui 2013, insa, peste 700 de hectare, cu un sol brun roscat pe pat de calcar, preponderent alcalin, vor produce struguri pentru vin. Mai ales alb. Chardonnay, Muscat Ottonel, Sauvignon Blanc, Feteasca Alba, Feteasca Regala, Pinot Gris si Riesling Italian. Doar 180 de hectare sunt destinate, momentan, vinurilor rosii, produse din Cabernet Sauvignon, Merlot, Feteasca Neagra, Pinot Noir si mai putin cunoscutul Rebo. Un soi viguros, ruda buna cu Merlotul, care poate aduce un plus in structura vinurilor in care este adaugat. Si in domeniul cramelor Lipnita este, deocamdata, pe primul loc. Din cele 5 milioane de euro accesate in urma unui program SAPARD destinat maririi capacitatii de stocare si achizitionarii de echipamente de vinificatie, cea mai mare suma se regaseste aici. In cuve de inox pentru receptia strugurilor, in zdrobitoare si desciorchinatoare, in doua prese de mare capacitate, in instalatia de frig, in vinificatoare, filtre, cisterne si linia de imbuteliere. Intr-o capacitate de stocare de 472 de vagoane numai in inox. O capacitate ce poate creste in conditiile in care vechile tancuri de ciment vor fi reabilitate. Nu toate, ci doar cele cu volum mai mic, ingropate deja in malul de pamant care ascunde noua crama.

Publicitate

OSTROV, INTRE VESTIGII ROMANE sI CRAMA PENTRU VINURI PREMIUM

Trupul Ostrov este mai conservator. Poate si din cauza site-urilor arheologice care abunda in zona. Vestigii ale vechilor asezari din jurul castrului roman Durostorum, loc in care a fost cantonata Legiunea a XI-a Claudia pe timpul celor doua razboaie dacice. Din cele 600 de hectare pe rod pe care le detine deocamdata, doar 320 sunt alocate viei. Si doar circa 200 sunt destinate vinului. Iar din acestea, 70% produc soiuri rosii. Cabernet Sauvignon, Merlot, Syrah si Feteasca Neagra. Sortimentele pentru vinuri albe sunt ceva mai numeroase. Muscat Ottonel, Sauvignon Blanc, Feteasca Alba, Cramposie si Rkatsiteli. Ultimele doua soiuri ocupa suprafete infime deocamdata – doar doua hectare de Cramposie -, insa la finalul lui 2012 soiul romanesc se va regasi pe o suprafata de 80 de hectare. Crama de la Ostrov este si ea impresionanta. Momentan, insa, doar ca volum de stocare. 700 de vagoane. A intrat intr-un amplu proces de modernizare, inoxul va inlocui treptat vechiul polstif, insa va mai dura cativa ani. A treia crama a producatorului. Una destinata exclusiv vinurilor premium si de colectie. Proiectul a fost demarat si, probabil, la sfarsitul anului viitor, noua crama va scoate primele vinuri. Va fi construita in curtea in care fiinteaza si crama Ostrov, dar va avea personalitate juridica distincta. Ca si via care o va aproviziona cu strugurii. Aproximativ 50 de hectare, cele mai bune pentru Cabernet Sauvignon, Merlot, Feteasca Neagra, dar si Chardonnay si Sauvignon Blanc. Pentru o crama cu o capacitate de maxim 30 de vagoane de vin. Cu inoxuri de maxim 10.000 de litri, cu baricuri, cu sala destinata invechirii la sticla. O investitie estimata la 1, 3 milioane euro.

INVESTITIA IN CALITATE INCEPE CU OAMENI

Efortul financiar pe plan material s-a dovedit insa insuficient. Chiar daca societatea a lansat pe piata mai multe game – Cetatea Durostorum, Canaraua Fetii, Domeniile Ostrov, Cosa di Vino si Vinaria Ostrov – impactul nu a fost cel asteptat. Asa ca a demarat si investitia in oameni. Multi oameni. Unii au rezistat, altii, nu. Acum, sperantele se leaga de o noua echipa de management. Romano-franceza. Din iarna acestui an SC Ostrovit are un nou director de productie, Adrian Dolghin, si un nou consultant, Olivier Bocquet. Oenolog de formatie, primul are o experienta mai mare in domeniul vermutului. Insa potentialul zonei il face sa viseze. „Stiu ca avem de luptat cu o imagine nu foarte favorabila. Creata si de traditie, care spune ca Ostrovul produce doar struguri de masa, dar si de unele produse nu tocmai reusite. Dar ne-am propus sa schimbam cat mai repede aceasta eticheta. Deja avem un prim motiv de bucurie, Rose-ul din 2010, care a cules aprecieri peste tot pe unde a fost prezentat. Dar ne dorim mai mult. Altfel, toate aceste investitii nu si-ar avea rost ”, spune Adrian. Mult mai impresionanta este carte de vizita a lui Olivier, al carui nume se leaga de cateva vinuri cu pedigree, Chateau Dignol sau Chateau Le Grand Bois. Olivier pare fascinat de proiectul „Domeniile Ostrov”. Abia a inceput activitatea si vrea sa vada tot. Intr-o ferma pare nemultumit de densitate. In alta, de stadiul taierilor. Zambeste cand vede terasele pe care se lafaie Chardonnay-ul. Lui, omul obisnuit sa faca vinuri mari in micile proprietati din Bordeaux, nu-i e frica de suprafetele imense ale Ostrovitului. Are si o solutie. China. Un Eldorado pentru toti producatorii de vin.

CABERNET SAUVIGNON ROSE DOMENIILE OSTROV 2010
DOC-CMD Oltina
2,5 % vol. alc., sec
Producator: Domeniile Ostrov
Daca aportul aciditatii era mai ridicat, ca sa-l mai invioreze un pic, vinul se inscria in lista roseurilor romanesti memorabile. Asa pare un pic greoi. Arome placute de cirese si condimente, cu intensitati minerale. Atacul se exprima placut, cu senzatii de cirese coapte si capsune. In gust se simt si taninurile usor verzi.
Punctaj: 75 de puncte

CABERNET SAUVIGNON CETATEA DUROSTORUM 2008
DOC-CMD Oltina
12 % vol. alc., sec
Producator: Domeniile Ostrov
Un vin cu un caracter destul de popular, mai ales datorita aromelor de fructe confiate, gemuri, iarba cruda si menta. Gustul este destul de subtire, dar prietenos, aciditatea fiind echilibrata de senzatii dulci si de textura catifelata. Finalul este de intensitate medie si continua pe aceeasi linie cu gustul: gemuri si vegetale.
Punctaj: 72 de puncte

DOMENIILE OSTROV – OSTROVIT S.A.
ADRESA: str. Regiei nr. 1, Ostrov, Constanta
TEL: 0241857546
FAX: 0241857446
WEB: www.ostrovit.ro
SUPRAFATA: 1200 de hectare
SOIURI: Chardonnay, Muscat Ottonel, Sauvignon Blanc, Feteasca Alba, Feteasca Regala, Pinot Gris, Riesling Italian, Cramposie, Rkatsiteli, Cabernet Sauvignon, Merlot, Syrah, Feteasca Neagra, Pinot Noir si Rebo