Poetul negustor de la Cetate și vinul care trece testul caprei

Că vinul și gastronomia sunt două pasiuni ale poetului Mircea Dinescu se cam știe; dar care-i treaba cu căprița
cu trei clondire şi cap în formă de strugure – logo-ul vinurilor sale? La un pahar de Tămâioasă şi un altul de
Fetească Neagră, Mircea Dinescu ne elucideză „misterul” şi aflăm istoria cramei şi a viei sale din Dolj, precum şi planurile pe care le are aici.

Publicitate
Uleiuri

Povestea vinului său începe poetic, „cu un deal împădurit cu viţă de vie, deasupra căruia soarele se plimbă de mână cu briza Dunării şi se încheie cu mărturia acelui prieten care, după ce a băut seara două pahare, s-a trezit dimineaţa mai frumos şi mai deştept”. A făcut treabă bună Mircea Dinescu: a reîntinerit o vie în paragină, veche de peste 50 de ani, a pus pe picioare crama „chateau” de la Galicea și a transformat ruina fostului port agricol de la Cetate într-un port cultural și turistic, cu un mini hotel și bucătărie tradițională.

Poet – disident și lider tv al revoluției din 1989 și negustor de mic, cum își spune, Mircea Dinescu se apuca de făcut vin după 2000, când afla de scoaterea la licitație a cramei de la Galicea, ce aparținea fostului IAS Giubega și pe vremuri, boierilor Bibescu-Știrbei. Nu avea vie, cumpăra struguri și făcea vin atunci, doar pentru el și pentru prieteni.

Publicitate
IPPU

mircea_dinescu_2

 „Sunt <<negustor>> de la 5 ani, am crescut lângă bunicul meu, grădinar, am vândut legume și flori și gătesc tot de atunci. Mi s-a părut interesant să fac și vin, făcea și bunicul acasă”.

Cum pofta vine …bând, ia în arendă o vie ce aparținea Academiei Române, replantând-o cu bani europeni după anul 2006. Păstrează 3 ha cu Tămâioasă și Fetească Neagră din via veche, din care vrea să obţină clone pentru replantare. Modernizează crama, ia în practică un sudent, actualul enolog al cramei, Vasile Grecu și începe să scoată vinuri, sub numele generic Vinul lui Dinescu: Fetească Neagră (demidulce, 15% alc.), Fetească Albă, gama Poezie pe sticlă: Tămâioasă (sec), Sauvignon Blanc, Merlot, Pantera Neagră – Cabernet Sauvignon și Pantera Rose –  tot din Cabernet Sauvignon. Se găsesc la crama Galicea, la Port Cetate, precum și în București, la restaurantul Lacrimi și Sfinți şi la magazinul Barză, Viezure, Mînz.  Recent, poetul s-a asociat în afacerile sale cu Florea Iosefini, un investitor din Anglia, aşa că vinurile sale ajung acum şi în Londra, precum şi la Roma.

Cine e dom’le, Fifi?

Întoarcându-ne la căprița de pe etichete, aflăm partea haioasă a poveștii vinului care a trecut testul unei capre din Cetate: „După ce l-a mirosit, căpriţa l-a băut, însă nu a mai vrut să guste alte vinuri din sat, asta înseamnă că al meu este bun”, râde poetul. Așa i-a venit ideea logo-ului care se află pe etichetele tuturor vinurilor sale . Apoi, după o reclamă tv în care o împăca pe căpriţa Fifi cu varza, toată lumea îl întreba: „Unde e dom’le, Fifi?” Şi aşa i-a venit ideea să îşi  denumească noul vin, lansat recent, în variantele: Fifi ca zăpada, cupaj de Riesling, Chardonnay și Muscat Ottonel, Fifi en Rose din Cabernet Sauvignon și Fifi Capra Neagră – Fetească Neagră. Despre cele trei sortimente, Mircea Dinescu spune că vrea să fie vinurile sale „populare”, „de consum”; ele se găsesc  în reţeaua de magazine Selgros Cash & Carry.

Şi restaurantul Lacrimi și Sfinți (str. Şepcari nr. 16, Centrul Vechi) se aprovizionează tot din bucătăria pe care poetul o are la Port Cetate. Toate preparatele sale, spune Mircea Dinescu, sunt făcute după vechi rețete boierești, culese din cărți și reinterpretate de el într-o maniera proprie. Cârnaţii din gâscă, capră, porc şi viţel, piftia de cocoş, sărmăluțele din gâscă, viţel şi purcel, fierte în vin, afumăturile la lemn de prun, ciorba de peşte de Dunăre, stufatul de miel de Dobrogea, pâinea de casă sunt numai câteva dintre bunătăţile pe care le găsiţi aici.

mancare_lacrimi_si_sfinti

Crama Galicea Mare
Numele firmei: S.C. MD Agricola S.R.L.
Adresă: Port Cetate, 207190, Cetate Dolj
Brand-uri: Poezie pe sticlă, Pantera Neagră, Pantera Rose, Fifi
Suprafaţă viţă de vie: 100 ha: 50 ha în Cetate, 50 ha  în Galicea Mare
Soiuri cultivate: Tămâioasã Românească, Fetească Albă, Fetească Neagră, Chardonnay, Riesling Italian, Sauvignon Blanc, Pinot Gris, Muscat Ottonel, Pinot Noir, Merlot, Cabernet Sauvignon, Shiraz.
Producţie: 5.000 – 6.000 kg / ha
Caracterizare plantaţii. Situate între paralelele 44 – 45°. Climat continental cu nuanţe mediteraneene. Predomină cernoziomurile: cambic, pe depozite loessoide la Galicea Mare, calcaric şi levigat nisipos la Cetate.
• Asociaţi: Mircea Dinescu, Florea Iosefini. Enolog: Vasile Grecu
• Turism şi evenimente. Portul Cultural Cetate (situat între Calafat şi Turnu Severin) este deja cunoscut pentru evenimentele pe care le  găzduiește – activități culturale, artistice,  un festival de film şi artă culinară, degustări de vin şi de preparate tradiţionale, făcute în bucătăria proprie.  Hotelul pe care Mircea Dinescu îl administrează la Cetate are 18 camere şi 3 apartamente a câte 2 camere. Alte 9 camere sunt în aşa zisa cãpitanie a portului. Contacte: tel.: 0729.107.179, e-mail: portcetate@gmail.com. După recondiţionarea cramei Galicea,  Mircea Dinescu spune că intenţionează să organizeze şi aici degustări şi petreceri, cu vin, bucate alese şi proţapuri.
Contact cramă: tel.: 0251.316.012, e-mail: comenzi@vinulluidinescu.ro, www.vinulluidinescu.ro