Articol scris de Cosmin Grozea / fromgrapestowine.wordpress.com
Vinul s-a dovedit in ultimii 10-12 ani un generator semnificativ de profituri pentru cei care au mizat pe acest sector. Un grafic comparativ intre evolutia aurului, a celor mai importanti indici bursieri globali, a economiilor emergente, a marfurilor si indicele vinurilor fine (construit de Liv-ex) arata ca vinurile fine au fost unele dintre cele mai profitabile plasamente, cu randamente de peste 350% pe o perioada de 6-7 ani, si peste 600% in decurs de 10-12 ani. Exista, de asemenea, si cazuri in care anumite vinuri au crescut cu mult peste media indicelui: vezi Lafite si sumele fabuloase platite pana anul trecut la licitatiile organizate in China. Trebuie inteles de la inceput ca sectorul vinurilor fine este foarte mic comparat cu oceanele de vin produse anual in lume. Vinuri care se califica a fi active lichide sunt produse in Bordeaux, Burgundia, valea Ronului, Champagne, Italia, SUA si Spania. O statistica interesanta arata ca pana in 1988 piata vinurilor fine din Bordeaux era detinuta de 30 de vinuri. In prezent, 118 vinuri din Bordeaux reprezinta aproximativ 85% din volumul total al tuturor vinurilor fine. Din acestea, 25 de vinuri reprezinta, ca valoare, 80% din volumul total al investitiilor in vin. Practic, un numar foarte limitat de etichete si-au pierdut valoarea lor intriseca, si au capatat o noua dimensiune, devenind „obiecte de colectie” valorand prea mult pentru a mai fi consumate. Ca si paranteza, marea problema in Romania este ca termenul de vinuri de colectie este asociat eronat cu vinuri care nu au nimic in comun cu aceasta denumire folosita la nivel global.
Caracteristicile vinurilor de colectie
Exista cateva criterii esentiale care trebuiesc indeplinite de un vin pentru a putea trece in clasa activelor lichide. Cel mai important este longevitatea, capacitatea de a rezista decenii si de a evolua pozitiv. Este de notorietate capacitatea de invechire a vinurilor produse in Bordeaux si Burgundia. Un alt criteriu este „pedigree-ul“ producatorului. De cele mai multe ori avem de a face cu producatori cu experienta de zeci si chiar sute de ani, care au reusit sa-si construiasca o reputatie buna in timp si stiu cum sa o valorifice. Un Petrus dintr-un an mai slab va fi tot timpul mai scump decat un Cos d’Estournel sau un Lynch Bages provenind din ani consacrati. Volumul si consecventa in calitate sunt foarte importante. Pentru ca o piata de investitie sa poata functiona bine pe termen lung, este important sa fie lichida, sa poata sa absoarba capitalul participantilor. Succesul de care se bucura etichetele provenind din Bordeaux se datoreaza faptului ca fiecare vin este produs in cantitati suficiente pentru a putea fi achizionate de un numar mare de cumparatori. Un Chateau de pe Malul Stang (Left Bank) din Bordeaux produce in medie intre 80 si 120.000 de sticle anual, toate avand aceeasi calitate. Situatia devine putin dramatica in cazul producatorilor din Burgundia, unde parcelele sunt mici si foarte mici, iar productia de-a dreptul ridicola in anumite cazuri.
Criticii internationali de vin sunt cei care misca piata vinurilor de colectie. Jancis Robinson, Stephen Tanzer, Allen Meadows, Wine Spectator si, cel mai important pentru acest sector, Robert Parker si publicatia sa Wine Advocate, sunt cei care ridica sau coboara pretul unui vin. Pentru Bordeaux, cea mai mare influenta o are punctajul lui Robert Parker. Un scor perfect de 100 de puncte Parker transforma peste noapte un vin in obiect de colectie si elimina practic orice posibil plafon de pret la licitatiile de vin. Urmeaza apoi cresterea exponentiala a pretului acelui vin in timp scurt la valori imprevizibile.
Parker a proclamat inca de la degustarea en-primeur din 2010 ca anul 2009 a produs cele mai bune vinuri in Bordeaux din intreaga sa cariera de critic de vin. Trebuie mentionat ca vinurile din 2009 si 2010 au fost lansate la preturi record. La sfarsitul lui martie 2012, Wine Advocate a publicat punctajele finale ale vinurilor din 2009. Nu mai putin de 19 vinuri au primit punctaje perfecte de 100 de puncte Parker. Ceea ce a urmat a fost o crestere imediata (cu 10% pana la 160%) a preturilor acestor vinuri deja considerate scumpe de la lansare. Cresteri semnificative au avut Clos Fourtet 140%, Smith Haut Lafitte rosu 140% si Beausejour Duffau 160% (toate din 2009).
Piata vinurilor fine este reprezentata de Bordeaux 85%, Burgundia 5-6%, Valea Ronului 3%, iar restul, in procentaj mai mic de 2% fiecare, fiind vinuri din Champagne, Italia, Spania si SUA. Ca si participant activ pe piata plasamentelor in vin, gasesc preturile actuale foarte mari, chiar exagerate. Vorbim de cazuri frecvente in care este mult mai ieftin sa cumperi un vin vechi de 10-20 de ani sau chiar mai mult al aceluiasi producator decat cel din 2009 sau 2010. Eu am ales sa fiu vanzator in aceasta piata. Este greu de spus cand se va sparge acest “balon de sapun”, dar personal cred ca este doar o chestiune de timp. Istoria ne-a aratat ca omenirea tinde sa repete aceleasi greseli in timp.