Materialul de mai jos a fost pregătit pentru a deschide ediția inaugurală a seriei de dezbateri “Gastronomia – cu bune, cu rele” – 19 septembrie 2024 (La Mama – Clubul Țăranului Român). Am dorit ca prin această introducere să stabilim cadrul general și obiectivele întregului demers de reflecție interdisciplinară asupra poziționării, oportunităților și produselor cu care gastronomia din România să poate juca un rol mai important în peisajul social, economic și cultural intern și internațional. Regăsiți la finalul acestui articol comunicatul de presă al seriei de dezbateri și vom reveni cu clarificări pe Vinul.ro pe măsură ce se derulează evenimentele.

Vă mulțumesc că ați ajuns azi până aici (să râdem, fiindcă e abia începutul, știu)! Vom vorbi despre trecutul și viitorul gastronomiei românești având în minte mai mult decât simpla mâncare. Și mai mult decât timpul trecut ori prezentul. Avem în minte viitorul și, așa cum bine a formulat colegul meu Cosmin Dragomir, “noua ospitalitate românească” – cu tot ce cuprinde termenul: bunăvoință, hrănire, ocrotire, găzduire. Imagine de țară. Avem convingerea – fără să fim “pășuniști”, fundamentaliști – că, dacă privim în trecut cu atenție, găsim acolo mulți germeni pentru creșterea viitoare. O creștere pe care ne-am propus să o catalizăm pe cât ne stă în putință sub deviza ospitalieră “We Are Romania / YOU ARE WELCOME” – pe care vă invit s-o traduceți cum preferați.

„Cine mănâncă împreună, rămâne împreună”. Iar împreună suntem mai puternici

Am ales deloc întâmplător ca motto-ul acestor întâlniri să fie sloganul partenerului Agricola, care a și zis primul “Da!” la propunerea noastră: “Cine mănâncă împreună, rămâne împreună”. Credem și noi că mâncatul, obiceiurile culturale, practicile gastronomice fac parte fundamentală din “țesătura socială” care ține oamenii împreună – de la nucleul de familie și până la națiuni. “Suntem ceea ce mâncăm” e poate mai valabil azi, în epoca globalizării și a aculturației accelerate și aparent fără întoarcere, decât oricând în istoria omenirii. Și vom încerca să găsim aici temeiurile conceptuale autentice, atitudinile, rețetele și produsele care să diferențieze pozitiv România în competiția culturală și economică internațională, care să aducă bunăstare și să proiecteze atât către publicul intern cât și către cel extern imaginea unei țări apetisante și a unui popor cu care ai vrea să fii prieten. Le mulțumesc pentru această reuniune și celorlalți parteneri: Eisberg, Tazz, Teamfresh Horeca, Food & Glory. Chiar dacă poartă nume străine, au înțeles miza pentru publicul autohton și asta îi situează, din punctul meu de vedere, de partea cea bună a problemei – de partea constructivă.

Dezbaterile despre gastronomia românească conduc la rezultate concrete

Nu propunem un model de întâlnire de tip parastas – gen “la căpătâiul gastronomiei românești șezum și plânsem” – ci unul care examinează istoria, tradițiile, influențele, pentru a clădi ceva nou, concret, din ele. Iar dacă vorbim despre concretețe, doar ca o paranteză, aș aminti că data trecută când am făcut ceva asemănător – Congresul național dedicat gastronomiei și vinurilor de pe actualul teritoriu al României – care în 2017 era realmente (ciudat, știu!) PRIMUL astfel de demers despre care avem noi știință – asta a condus la adoptarea unei Legi de către Parlamentul României, privind declararea unei Zile naționale de profil. Deși Legea e larg ignorată, acesta a fost cel puțin un rezultat concret, consemnat în Monitorul Oficial. Dar mai important – și spun asta fără să pretind neapărat o relație de cauzalitate care ne-ar onora – este că de la acele prime discuții și până azi numărul restaurantelor care explorează și pun în valoare în manieră modernă gastronomia românească a crescut. Nu mai asumăm, aprioric, că un restaurant de tip “fine dining” trebuie să fie cu specific franțuzesc, italian sau obligatoriu de inspirație străină, ci avem opțiuni indigene, avem un Ghid de bune practici, avem cărți de profil apărute și apreciate și asistăm tot mai des la discuții care fac apel la istorie și tradiție regională ori locală.

Privim în trecut ca să dezvoltăm viitorul întemeiat pe autenticitate

Subiectul de start al ediției cu numărul 1 a dezbaterilor “Gastronomia – cu bune, cu rele” este unul menit să clarifice “cine suntem, ce vrem și cum putem obține cel mai mult” din complexul de factori istorici, geografici, culturali și politici care au modelat România până acum și o vor modela și în continuare – de data asta, cu contribuția sau măcar cu mărturia noastră. Cu riscul să mă repet, insist să vă rog ca în acest să priviți, să ascultați și să contribuiți la efort: vrem clarificare pentru a genera atitudini, argumente, produse și servicii concrete. Distinșii noștri vorbitori au în minte, ca și voi, acest obiectiv final – chiar dacă știm că nu vom epuiza subiectul aici și acum, ci va rămâne “în lucru” și pentru viitor. 

Vorbim azi despre România ca punct de întâlnire a trei imperii și numeroase grupuri etnice. Vom atinge razant subiecte precum sarmale, mici, tocane, salate, zacuște și cârnați, produse tradiționale sau produse cu Denumiri și Indicații de Origine Protejate ori alte Mențiuni Tradiționale protejate. Apar în discuție succese și eșecuri în asumarea și promovarea tuturor acestora, cu valoare de studiu de caz sau măcar de punct de pornire pentru astfel de analize cu scop practic. Avem în minte fenomenul extraordinar de masiv al migrației din ultimele decenii, avem în minte problemele pierderii și înlocuirii populației, avem în minte integrarea și ambasadoriatul celor plecați din România pe meleaguri străine, ca și eventuala reintegrare a lor aici, ori integrarea migranților din alte țări. 

Gastronomia din România are nevoie de mai multă lumină

Dacă privim lucrurile în acest mod, cred că o discuție despre gastronomie, producție alimentară și noua ospitalitate, așa cum le-am menționat la început, au evident o altă greutate. De aceea am simțit nevoia imperioasă să nu mai lăsăm discuțiile acestea exclusiv pe seama profesioniștilor în producție alimentară, ci să atragem resurse interdisciplinare, minți luminate în diferite domenii, fiecare cu punctul de vedere specific și, cel mai probabil, cu capacitate sporită de a face lumină în acest domeniu care înseamnă mai mult decât  simpla mâncare.

Este sarcina asumată de noi, organizatorii, să menținem discuțiile și prezentările în acest cadru civilizat, cu obiective practice concrete. Vă mulțumesc – vouă, celor care ați ajuns până aici, ca și vorbitorilor: pentru participare, pentru preocupare și pentru înțelegere. 

Le mulțumesc colegilor care m-au lăsat să fac eu această introducere lungă și le mulțumesc sponsorilor și partenerilor.

Comunicatul de presă integral despre seria de conferințe-dezbatere „Gastronomia – cu bune, cu rele” – 2024

Gastronomia – cu bune, cu rele: “Curaj Înainte” spre Noua ospitalitate românească

O revoluție în ceea ce privește “Noua ospitalitate românească”, un nou mod de gândire – pentru inovare, identificare de noi produse, servicii și proiecte pentru turism, industria alimentară și HoReCa din România – acesta este scopul forumului permanent de dezbateri și discuții “Gastronomia – cu bune, cu rele”, lansat pe 19 septembrie 2024 de platforma WeAreRomania / YOU ARE WELCOME sub sloganul partenerului de start al programului, Holdingul Agricola: “Cine mănâncă împreună, rămâne împreună”. Alături de Agricola, susținători fără de care ediția inaugurală nu ar fi putut avea loc sunt supermaketul online Tazz, Teamfresh Horeca și Eisberg. 

 Reprezentanți ai mediului academic, scriitori, sociologi, artiști, publicitari și publiciști, ca și reprezentanți ai mediului HoReCa, sunt invitați lunar pe scena conferințelor de la restaurantul La Mama – Clubul Țăranului Român, pentru a extrage soluții utile dezvoltării ospitalității și producției alimentare din istoria, tradițiile și condițiile actuale ale României. Conferințele vor fi transmise live și documentate audio-video pe principalele platforme de socializare, pentru a produce efecte în rândul opiniei publice interesate.

“La mintea cocoșului” – și nu chiar!

“Tema de start, punctul de pornire în acest demers, este întrebarea menită să ne poziționeze și să ne diferențieze identitar și să ne ofere soluții practice: Cine și ce suntem noi, românii, pe harta geografică, istorică și culturală a lumii?”, a declarat scriitorul și jurnalistul de gastronomie Cosmin Dragomir, inițiator al proiectului alături de antreprenorul Cătălin Mahu, proprietarul rețelei de restaurante La Mama. “Pare ceva la mintea cocoșului, dar experiențele din trecut – de când am organizat primul Congres dedicat gastronomiei și vinurilor din România, care a condus la legiferarea unei Zile naționale de profil – arată că exact acesta e genul de întrebare de la care izvorăsc idei de produse și servicii foarte concrete, cu plusvaloare economică și socială, unele dintre ele fezabile imediat”, a mai arătat Dragomir, care a mai subliniat că e nevoie permanent de atragerea unor resurse intelectuale din afara sferei de producție alimentară și servicii pentru a dezvolta aceste domenii.

La Porțile Orientului, la periferia Occidentului sau…?

Seria de conferințe debutează cu definirea cadrului de oportunități care izvorăsc din poziționarea geografică și multiculturală a României: “La Porțile Orientului, la periferia Occidentului sau…?”. Speakerii invitați speciali ai ediției inaugurale din 19 septembrie – moderată de jurnaliștii Cosmin Dragomir și Cezar Ioan și de antreprenorul Cătălin Mahu – sunt:

– Dr Adriana Sohodoleanu, specialist în sociologia practicilor culinare;
– Dr Daniela Popescu, Lector universitar al Facultății de Istorie, Universitatea din Bucuresti;
– Dr Miruna Vlada, scriitoare, cercetător în domeniul Studiilor balcanice;
– Chef Cezar Munteanu, președinte al Asociației Naționale a Bucătarilor și Cofetarilor din Turism (ANBCT);
– Damian Anfile, “teolog pasionat de istorie și colecționar de cunoștințe”, influencer cultural.

—-

“Colecționarul de sarmale”, “Curatorul de zacuscă”, “Zămuri – supe, zupe și năcreli”, “Dulce Românie” sau “Ce e nou în noua bucătărie românească” sunt doar câteva dintre cele mai recente titluri de cărți de inspirație pentru practicienii din HoReCa și din companii alimentare publicate la editura specializată condusă de Cosmin Dragomir – GastroArt. La rândul său, Cătălin Mahu, proprietarul restaurantelor La Mama, este autorul unui volum de memorii antreprenoriale apreciat drept “cea mai bună carte de business pe care am citit-o în ultimii zece ani” de către directorul editorial al Ziarului financiar în 2019, volum intitulat “Povestea de la colțul mesei”. Cezar Ioan este coautor al mai multor cărți despre vinurile și gastronomia românească și autor al volumului “Connaisseur fără ifose”.

Platforma de gândire și de acțiune pentru promovarea României WeAreRomania / YOU ARE WELCOME a fost fondată în 2024 printr-un proiect al Asociației “Curaj Înainte” cu scopul de a cataliza dezvoltarea imaginii și ofertei turistice a României pornind de la specificul culinar influențat istoric de intersecția a trei mari imperii și a numeroase grupuri etnice și culturale.