Cei care au declarat in ultimii ani ca romanii nu sunt in stare sa faca ceva impreuna, mereu prea ocupati sa se afirme individual, si care afirmau ca modelul italian de asociatie nu poate fi aplicat si in Romania, pot astazi sa rasufle usurati: modelul a aparut, functioneaza si se pare ca se va extinde. Evident, implica mai putini romani si mai multi investitori veniti de pe alte meleaguri, dar tot e un bun inceput.
RADU RIZEA
Lansata discret anul trecut, asociatia Romanian Winegrowers reprezinta un grup format din opt crame autohtone – Domeniile Sahateni, Domeniul Coroanei Segarcea, Halewood Romania, Cramele Recas, Senator, SERVE, Agricola Stirbey si Vinarte – cu scopul de a promova vinul romanesc pe piata din Marea Britanie.
Cel mai vizibil efect al acestei initiative a fost lansarea, in noiembrie 2009, a site-ului www.romanian-winegrowers. com, un portal de informare in limba engleza care include informatii despre cramele implicate in proiect, productii, calitatea recoltelor, principalele soiuri traditionale, regiuni viticole, precum si cateva repere istorice si arhitecturale autohtone.
PR-UL CULEGE INFORMATII PRETIOASE
Dincolo de aceasta interfata de comunicare, ce reprezinta, in fapt, primul pas catre o interfata comerciala, a fost lansata si o campanie de PR, menita sa informeze publicul britanic asupra virtutilor vinului romanesc. O reusita remarcata pana dincolo de Ocean (despre care s-a auzit pana in California) a fost editarea unui supliment publicitar pentru Harpers Wine & Spirit, una dintre cele mai importante publicatii de specialitate din Marea Britanie.
Informatiile colectate din piata britanica pentru acest supliment sunt un indiciu extrem de important (doar atat si ar fi meritat fondurile investite!) in ceea ce priveste felul in care producatorii romani se raporteaza la pietele straine. Caroline Gilby considera ca tranzitia la inox a produs vinuri mai stralucitoare si mai curate decat cele provenite din butoaiele si cisternele de beton comuniste. Lipsa de cunostinte a publicului, insa, are consecinte dure in retail.
La Direct Wines, un oficial spune ca „cei mai multi clienti nici macar nu stiu ca Romania produce vin”, la Tesco se spune ca „avem clienti care deja sunt deja «alintati» de oferta de pe rafturi, iar acestia sunt precauti, mai ales cand vine vorba despre o tara neconsacrata ca producator de vin”. In acelasi articol se mentioneaza si preturile relativ mari la care au ajuns vinurile din Europa Centrala si de Est, preturi la care exista deja, pe piata britanica, vinuri extrem de competitive.
PROMOVARE SI PRIN JURNALIsTI STRAINI
Vizitele jurnalistilor straini la crame romanesti constituie, de asemenea, un instrument de promovare care se dovedeste extrem de eficient. Dupa vizita din 2009 la patru crame – Domeniul Coroanei, Halewood, Recas si Vinarte – a reputatului jurnalist Tom Cannavan (www.wine-pages.com), vinurile romanesti au obtinut scoruri remarcabile (destul de mult peste media din degustarile din piata autohtona sau din concursuri), un motiv suficient pentru a starni curiozitatea iubitorilor de vin:
_ HALEWOOD: de la 84 de puncte pentru The Monastery Merlot Cabernet Sauvignon 2007 si Byzantium Sauvignon Blanc 2008 pana la 88 de puncte pentru Hyper i o n Cabernet Sauvignon 2006;
_ RECAs: de la 85 de puncte pentru Frunza Pinot Grigio 2008 si Mustoasa Limited Release 2008 la 90 de puncte pentru Cuvee Uberland 2007;
_ DOMENIUL COROANEI: de la 86 de puncte pentru o mostra de Shiraz vinificat cu maceratie carbonica, luat „de la butoi”, pana la 89 de puncte pentru un Cabernet Sauvignon 2007 „din tanc”.
_ VINARTE: de la 84 de puncte pentru Terase Danubiene Sevruga Riesling 2008 pana la 90 de puncte pentru Villa Zorilor Merlot Prince Matei Reserva 2006.
*Articolul complet al lui Tom Cannahan poate fi gasit la adresa http://www.wine-pages.com/ features/romanian-wine.htm