Evolutia din ultimii ani a pietei vinului din Romania este una surprinzatoare, mai ales datorita ritmului alert pe care l-a avut acest proces, comparativ cu alte sectoare economice. Factorii care au contribuit la aceasta stare de fapt sunt numerosi, plecand de la dezvoltarea retailului modern, aparitia internetului, pana la investitiile straine in domeniu. De-a lungul ultimilor 25 de ani, vinul romanesc a fost marcat de mai multe repere – vinuri, branduri sau game, care au influentat direct preferintele consumatorilor romani, au revolutionat gusturi si au dictat tendinte. Aparitia multora dintre aceste „borne“ i-a determinat pe multi producatori sa isi schimbe viziunea si sa treaca de la orientarea cantitativa la cea calitativa. In randul consumatorilor, aceste repere, pe langa faptul ca au reusit sa apropie cat mai multi oameni de vin, o parte au influentat si cresterea nivelului de asteptare, a exigentei privind calitatea. Unele dintre ele au aparut la mijlocul anilor ’90 si in scurta lor evolutie au reusit sa aiba un impact puternic asupra pietei, mai ales pe segmentul premium – vezi Cuvée Charlotte, Prince Mircea sau Vinul Cavalerului, devenind adevarate „autoritati“ . Altele, mostenite de dinainte de ’89 – Premiat sau Zestrea Murfatlar, s-au remarcat prin faptul ca au reusit sa mentina treaz apetitul consumatorilor traditionalisti pentru vin, pe segmentul entry-level. Din aceasta enumerare nu puteau lipsi soiurile Grasa de Cotnari si Busuioaca de Bohotin, veritabile vedete la capitolul vanzari, ajunse sa fie percepute ca marci comerciale de catre foarte multi consumatori. In randurile de mai jos vom incerca sa facem o scurta trecere in revista a principalelor vinuri care au marcat istoria moderna a vinului romanesc. Aceasta lista nu este nici una exhaustiva, nu este nici o ierarhie, ea ramanand deschisa si altor propuneri. Prezentarea „reperelor“ este facuta oarecum cronologic, in ordinea aparitiei lor pe piata.
Grasa de Cotnari
Acest soi se confunda cu podgoria din care provine, fiind considerat de-a lungul anilor unul dintre cei mai importanti reprezentanti ai viticultorii romanesti. Este vinul care a satisfacut si a cultivat apetenta pentru gustul dulce al romanilor, fiind poate cel mai exportat soi autohton romanesc, deopotriva si cel mai premiat. Spatiul tipografic nu ne permite prezentarea tuturor referintelor istorice legate de acest soi, insa sunt foarte multi specialisti care ii confera o varsta de peste 600 de ani. In vinoteca Cotnariului, combinat de vinificatie infiintat in 1948, cea mai veche recolta de Grasa de Cotnari este din 1956, vin pastrat in tezaurul Bancii Nationale a Romaniei si vandut la licitatii cu preturi de peste 600 de euro. In prezent, Grasa de Cotnari reprezinta aproximativ 26% din vanzarile companiei producatoare, iar in ultimii sapte ani a fost cel mai bine vandut vin romanesc.
Busuioaca de Bohotin
Despre Busuioaca de Bohotin au circulat atatea povesti incat e greu de spus ce este si ce nu este adevarat: ca are mii de ani, ca a fost vinul lui Stefan, ca nu exista decat cateva sute de hectare de vita… Pana la mijlocul anilor 2000, acest soi a reprezentat un adevarat paradox: cu toate ca suprafata cultivata era una relativ mica, cantitatile vandute pe piata erau considerabile, gasindu-se chiar si in portofoliul unor producatori care nu detineau soiul in plantatie. Profesorul Ioan Namolosanu, seful catedrei de viticultura si vinificatie din USAMV Bucuresti, declara intr-un interviu acordat revistei Vinul.Ro, ca „in studentie, prin 1965, facand practica la Tohani, unde se pretindea ca se face Busuioaca pentru pietele din RDG, URSS, Polonia sau Rusia, Busuioaca era, de fapt, o marca, un sortiment obtinut din vinificarea a doua soiuri, Muscat Ottonel si Merlot. Atunci probabil s-au creat primele confuzii intre marci, sortimente si soiuri, care au degenerat imediat dupa Revolutie in adevarate falsuri“.
Riesling Jidvei „Banuti“
Unul dintre cele mai longevive branduri de vin din Romania, Rieslingul de Jidvei „Banuti“ face parte din gama „Traditional“, vinuri lansate pe piata romaneasca inca din anii ’50, la scurt timp dupa infiintarea combinatului vitivinicol Jidvei. Popularitatea acestei game – formata din „Banuti“ (Riesling, Traminer si Feteasca Alba) si Feteasca Alba „Fetele de la Capalna“ – s-a mentinut la acelasi nivel atat inainte de Revolutie, cat si dupa, gama devenind un adevarat reper pentru consumatorii de vinuri albe, pe segmentul entry-level. Designul etichetelor din aceasta gama nu a suferit modificari majore de-a lungul timpului, datorita popularitatii de care s-a bucurat in randul consumatorilor.
Premiat Jidvei
Marca Premiat a aparut la mijlocul anilor ’70, din dorinta conducerii socialiste de a da poporului roman Pepsi. In acea perioada, Intreprinderea de Comert Exterior Vinexport semna un acord de barter cu firma Pepsico Wines and Spirits, prin care exporta in SUA vinuri sub marca Premiat si primea la schimb concentrat de Pepsi Cola, care era imbuteliat apoi in Romania. Acordul de vanzare a vinurilor romanesti pe piata Statelor Unite s-a realizat printr-o divizie a Pepsico, Monsieur Henri Wines, iar vinurile respective purtau pe etichete alaturi de marca, distinctia „Monsieur Henri Selection“. Primele vinuri care au intrat in gama Premiat au fost „Premiat Tarnave Castle“, „Premiat Dry Riesling“si „Premiat Sauvignon Blanc“ de la Jidvei. Dupa ’90, datorita popularitatii sale, marca Premiat si grafica etichetei au fost preluate de foarte multi producatori romani, fapt ce a dus la deprecierea acestui brand si declasarea lui pe segmentul entry-level. Chiar si in aceste conditii, astazi, marca Premiat (pe sticlele Jidvei sau ale altor producatori) inca realizeaza vanzari semnificative.
Lacrima lui Ovidiu
Despre Lacrima lui Ovidiu, managerul de marketing al Murfatlar Romania, Daniel Negrescu, spune ca „face parte din ADN-ul Murfatlar, este unic pe piata si se identifica pana la perfectiune cu podgoria din care vine“. Aparut la inceputul anilor ’80, Lacrima lui Ovidiu a fost primul si a ramas si astazi singurul vin fortifiat de pe piata autohtona. In 2003, brandul a fost relansat cu imaginea actuala, devenind unul dintre cele mai puternice marci romanesti. De atunci, Lacrima Lui Ovidiu a fost produs in mai multe variante Lacrima lui Ovidiu 5, Lacrima lui Ovidiu 12 ani, Lacrima lui Ovidiu 5 rosu, Lacrima lui Ovidiu Pontica (2008) – o serie limitata de 2000 de sticle cu ocazia implinirii a 2000 de ani de la exilul lui Ovidiu in Tomis, Lacrima lui Ovidiu Special Reserve, Lacrima lui Ovidiu roze (2013).
Zestrea Pinot Noir
De foarte multi ani, cel mai bine vandut vin rosu din Romania, Zestrea Pinot Noir a intrat pe piata din Romania tot pe la inceputul anilor ’80. Pentru foarte multi dintre consumatorii romani este inca „unicul“ vin rosu romanesc, inclusiv campania de promovare a acestuia facand apel la conservatorismul ce caracterizeaza inca un important segment de piata. Incepand cu 2007, Zestrea Pinot Noir a devenit „innobilat cu Merlot“, insa acest lucru nu a daunat popularitatii sale. Imaginea acestui brand a fost intr-un proces de schimbare continua, incepand cu 2006. A primit un „nume“ nou, devenind Zestrea Murfatlar, in 2007, iar in 2010 a avut loc „ruperea totala de vechea imagine“, intrand intr-o noua etapa de viata.
Dry Muscat „Fata in Iarba“
Pe langa faptul ca este una dintre cele mai cunoscute marci din Romania, acest vin a reprezentat prima incercare de a duce vinul alaturi de arta. A imprumutat „numele de scena“ de la celebra pictura a lui Nicolae Grigorescu, element vizual prezent inca de la lansare pe eticheta. Aceasta marca a existat in portofoliul combinatului de la Jidvei inca dinainte de privatizarea acestuia in 1999, notorietatea obligand producatorul sa pastreze aproape neschimbata eticheta pana in zilele noastre. La inceputul lui 2008, in urma unei cercetari de piata, s-a hotarat crearea si lansarea gamei „Grigorescu“, alaturi de „Fata in iarba“ aparand Pinot Gris-ul „Pescarita la Grandville“ si Gewurztraminerul „Nud de femeie“, o gama de vinuri demiseci obtinute din soiuri aromate.
Muscatel Vincon Vrancea
La inceputul anilor ’90, dupa o bursa de un an in Franta oferita de OIV, Georgel Costache se intorcea in Romania cu gandul sa produca un vin tip „primeur“, tip Beaujolais, la mare moda in Hexagon. Nestarnind interes din partea consumatorilor cu acest vin, reprezentantii Vincon hotarasc sa se concentreze asupra preferintelor de atunci ale pietei. „Atunci am realizat faptul ca romanii preferau un alt tip de vin. Usor invechit, cu o culoare usor galbuie, care sa aiba putina aroma si cu rest de zahar. Asa a luat nastere Muscatelul, care dupa patru-cinci luni de la lansare a devenit unul dintre cele mai vandute vinuri din Romania“, precizeaza Georgel Costache. In cei 20 de ani de viata, Muscatel a devenit vinul de masa cu cea mai mare notorietate, bucurandu-se de o campanie de promovare puternica, si liderul necontestat al acestei categorii la capitolul vanzari.
Vinul Cavalerului
Aparitia acestui brand este considerata de catre specialisti, alaturi de aparitia gamei SEC de Murfatlar, ca fiind „scanteia“ care a pornit revolutia gustului romanilor. Crearea brandului Vinul Cavalerului, in luna mai, 1994, coincide cu cea a segmentului super-premium in Romania, iar artizanul acesteia este regretatul conte Guy Tyrell de Poix, pionierul renasterii viticulturii autohtone. Marca Vinul Cavalerului, cu o prima eticheta creata in atelierele Media Pro, s-a numit pentru scurta vreme „Vin du Chevalier“. Primele vinuri, un Merlot si un Sauvignon Blanc 1993, erau vinificate in SEC, o decizie mai mult decat indrazneata pentru o piata care consuma in proportie de 90% vinuri demiseci si demidulci. Cu recolta 1995, anul primei recolte proprii SERVE, gama s-a diversificat cu soiurile Muscat Ottonel, Feteasca Alba, Feteasca Neagra, Burgund, Cabernet si Riesling, toate vinificate in sec. Distribuita initial prin propriul sistem comercial, in restaurantele din Bucuresti si in cateva magazine, gama Vinul Cavalerului si-a format repede un nume in special datorita „exotismului“ etichetei si apoi a constantei in calitate. „Introducerea lui pe piata nu a fost insa usoara, avand in vedere ca era un vin exclusiv sec, perceput ca fiind «pentru sprit». Inclusiv faptul ca era distribuit direct de producator a creat la inceput reticenta printre proprietarii de restaurante“, isi aminteste Mihaela de Poix, director general SERVE. Astazi, gama Vinul Cavalerului reprezinta un volum de aproximativ 650.000 de sticle anual, iar ponderea vanzarilor s-a mutat catre retail.
Rozeul SERVE
Indiferent ca a fost prezentat in gama Vinul Cavalerului sau Terra Romana, rozeul SERVE este cel care a inventat aceasta culoare pe piata din Romania, diferentiindu- se de „vedeta“ acelor vremuri, Busuioaca de Bohotin, prin faptul ca era vinificat in sec. A aparut in luna mai a anului 1996, intr-un lot de aproximativ 5.000 de sticle. „Tot pasiunea lui Guy pentru rozeul atat de specific zonelor calde din sudul Frantei a dus la nasterea acestui vin. Cred ca in primul an l-am baut aproape singuri si cu prietenii care erau prea politicosi ca sa il refuze pe Guy, molipsiti si de entuziasmul lui“, spune Mihaela de Poix. Astazi, SERVE produce intre 150.000 si 180.000 sticle in ambele game – Vinul Cavalerului si Terra Romana, si nu reuseste sa acopere integral cererea pe parcursul unui an calendaristic. Indiferent de recolta, acest vin este in clipa de fata principalul reper/sablon pentru „rosé“ al unei bune parti a producatorilor si consumatorilor autohtoni.
Merlot Prince Matei
Afirmam mai demult despre Prince Matei ca este unul – daca nu chiar primul – dintre brandurile de vinuri autohtone care poate purta fara nici o retinere calificativul de „super-premium“, si asta datorita indeplinirii a trei conditii: s-a evidentiat prin calitate, mai ales printr-o constanta a calitatii de la an la an, si are o traditie pe piata. Istoria primului Prince Matei incepe in anul 1998, anul in care Vinarte a inceput sa produca primele sale vinuri in Romania. Primii struguri vinificati au fost preluati de la fostul IAS Sahateni, iar cantitatea produsa a fost de numai 20.000 de sticle. Propunerile initiale de nume pentru acest vin faceau referire la denumirile locale Teganeanu si Merei, insa proprietarii Vinarte au dorit sa dea marcii o „rezonanta istorica“, asa aparand Prince Matei. Valoarea vinurilor Prince Matei rezulta atat din calitatea terroir-ului din care provine, dar si din strictetea in faza de productie. A fost vinul care a schimbat mentalitatea privind „taierea in verde“, practica de reducere a cantitatii la hectar, obligatorie pentru obtinerea de vinuri de calitate. De asemenea, vinurile Prince Matei nu apar pe piata decat dupa trei ani de maturare in crama. Obsesia pentru calitate a producatorului explica si lipsa recoltei 2005 – un an foarte slab, din aceasta gama. Anual, se produc aproximativ 40.000 de sticle de Prince Matei, care se vand intr-un an calendaristic. Producatorul opreste anual cate 300 de sticle, pentru a organiza degustari verticale.
Feteasca Neagra Special Reserve „Floarea Soarelui“
Prin acest vin, Cramele Halewood a adus in „lumina reflectoarelor“ soiul Feteasca Neagra, considerat de foarte multi cel mai valoros soi autohton. A aparut in 1999, fiind o creatie a fondatorului Halewood International, regretatul John Halewood si a lui Dan Muntean, director general Halewood Romania. „Gama Special Reserve a fost prima incercare de a atrage atentia consumatorului britanic, printr-un concept original care includea si soiuri romanesti (Feteasca Neagra si Feteasca Regala) asupra potentialului si traditiei viticulturii din Romania“, afirma Dan Muntean. Prin stilul sau de vinificatie – fructuozitate primara, taninuri moi si structura usoara, dar si prin brandingul etichetei, vinul a ajuns sa fie unul dintre cele mai vandute ale producatorului atat la intern, cat si in afara granitelor. Pentru a marca 15 ani de la lansare, anul acesta Cramele Halewood va da un nume nou gamei, o noua imagine, adaugandu- i noi produse.
Sec de Murfatlar
„Este poate cel mai important factor care a influentat evolutia vinului romanesc in ultimii ani. A schimbat radical viziunea consumatorilor si a producatorilor asupra vinului romanesc“, este parerea lui Dan Balaban, actionar Davino, despre gama SEC de Murfatlar. Gama SEC de Murfatlar a aparut in luna august, 2000, fiind primul vin lansat al producatorului, dupa privatizare. Purtand semnatura vinificatorului Stephen Bennet, aceasta linie a reprezentat o noutate pentru piata din toate punctele de vedere: gust (sec, proaspat, pe stilul Lumii Noi), comunicare nonconformista (campania de promovare „Pentru cei care gusta unul SEC“), ambalaj diferit. „Obiectivul de lansare al acestui brad a fost de deschidere a segmentului de vinuri seci pentru Murfatlar, obiectiv pe care l-a atins cu succes. Mai mult, SEC de Murfatlar a reusit sa repozitioneze Jidvei, care pana atunci era vinul sec, intr-un producator de vinuri demiseci. SEC de Murfatlar este semnalul trezirii pietei de vin din Romania. Murfatlar a dat semnalul ca vinul romanesc isi schimba istoria. I-a trezit si obligat pe toti sa faca ceva“, declara Daniel Negrescu, managerul de marketing al producatorului dobrogean.
Cuvée Charlotte
Primul vin „cuvée“ de pe piata romaneasca, Cuvée Charlotte a aparut in luna septembrie, 2001, fiind produs din recolta 1999. Pe langa faptul ca a fost primul cupaj, acesta se mai poate mandri cu faptul ca a fost primul vin romanesc maturat in baricuri noi de stejar frantuzesc. Poarta numele celei mai mari fiice a contelui Guy Tyrell de Poix, fondatorul SERVE, si a aparut pana acum in 14 recolte, fara 2009, an la care s-a renuntat deoarece nu s-a putut asigura calitatea impusa de numele gamei. In functie de conditiile de clima, volumele au variat de la an la an, de la 5.000 la 47.000 de sticle. Pentru vinurile pentru Cuvée Charlotte sunt selectionate parcelele cele mai valoroase, acordandu-se o mare atentie si procesului de vinificare si maturare.
Domaine Ceptura Davino
Domaine Ceptura este prima gama de cupaje de lux din Romania. A aparut in 2002, in variantele Rouge si Blanc, ca apoi, in 2004, celor doua sa li se alature si varianta Rosé. In acelasi an, Domaine Ceptura Rouge primea si prima recunoastere internationala, si nu una oarecare, ci venita chiar de la celebra publicatie de profil Decanter. Prezent la o degustare comparativa la Budapesta, Domaine Ceptura Rouge a fost descris de editorii publicatiei prin sintagma „Cel mai bun vin din Ungaria este unul romanesc“. Efortul, talentul si inspiratia depuse in procesul de creatie a vinurilor Domaine Ceptura, dar si in pozitionarea brandului, au facut ca Davino sa fie considerat de catre iubitorii de vinuri si de catre specialisti ca fiind unul dintre cei mai buni producatori de vinuri din tara, daca nu cel mai bun. Anual, sub marca Domaine Ceptura ies in medie pe piata intre 90.000 si 110.000 de sticle, vanzarile pe aceasta gama cunoscand o evolutie impresionanta in ultimii ani.
Prince Stirbey Cramposie Selectionata
Producatorul Agricola Stirbey are meritul de a fi primul care a transformat un soi considerat de multi „fara noroc“, Cramposia Selectionata, intr-o bijuterie apta sa repuna regiunea Dragasani pe harta vinicola. Curajul baronului Jakob Kripp de a paria pe acest soi, in conditiile in care era sfatuit sa planteze Pinot Gris sau Chardonnay, si talentul enologului Oliver Bauer – care l-a slefuit dupa toate rigorile nemtesti, au contribuit la iesirea din anonimat a acestui soi. Pana in momentul aparitiei pe piata, anul 2004, Cramposia era un „stralucit“ soi anonim folosit pentru cupaje. In 2011, producatorul a cucerit insa si mai multi fani propunand primul spumant vinificat dupa metoda „champenoise“, realizat din Cramposie. Succesul vinului Prince Stirbey a transformat Cramposia nu numai in soiul-blazon al Domeniului Stirbey, ci si al intregii regiuni Dragasani.
Flamboyant Davino
Putine vinuri au starnit atata curiozitate in randul pasionatilor inainte de a fi lansate pe piata, asa cum a facut-o Flamboyant-ul de la Davino. Cupajul „icon“ al cramei din Dealu Mare a reusit cu fiecare recolta lansata sa se faca remarcat, castigandu-si un loc in randul celor mai bune vinuri din tara. Vinul Flamboyant a aparut pe piata in 2005, cu recolta anului 2003, intr-o cantitate de numai 2.000 de litri. Este primul vin romanesc facut dupa modelul bordelez, din trei soiuri – Cabernet Sauvignon, Merlot si Feteasca Neagra, reteta la care nu s-a renuntat in niciun an de recolta. Pentru acest vin se folosesc aceleasi parcele an de an, rigurozitatea producatorului mergand pana in cel mai mic detaliu al procesului de vinificare si maturare. Recolta 2009 a reusit sa dea cel mai bun Flamboyant dintre cele aparute pana acum, in degustarea Vinul.Ro, cupajul „icon“ al cramei Davino obtinand cel mai mare punctaj acordat unui vin romanesc: 95 de puncte. „Flamboyant este un milestone, un reper pentru toata industria autohtona. Este cel mai vandut vin romanesc la nivelul lui de pret, iar cererea este uriasa. Toti producatorii care tintesc calitatea, iau in calcul Flamboyant“, spune Dan Balaban, actionar Davino.
Beciul Domnesc
Marca de vinuri Beciul Domnesc este considerata una dintre cele mai puternice 300 de „supermarci“ din Romania, potrivit unui studiu realizat de firma Nielsen Romania. Aparuta in anul 2005, Beciul Domnesc a reusit sa devina repede un reper pentru vinurile comercializate in HoReCa, mai ales datorita unei campanii de promovare foarte percutante, dar si datorita pretului accesibil. In 2012, gama Beciul Domnesc beneficia de o cota valorica de piata de 6,3% si una in volum de aproximativ 4,1%, fiind totodata si cea mai importanta marca din portofoliul Vincon Vrancea, din punctul de vedere al vanzarilor.
Sange de Taur
Lansat in 2006, brandul Sange de Taur s-a facut remarcat prin modul neconventional de promovare. Campania de marketing a acestui vin de masa cu adresabilitate entry-level s-a bucurat de participarea mai multor vedete si reprezentanti ai lumii mondene, vinul atragand de partea sa fani datorita pretului, dar mai ales datorita aluziei cu tenta sexuala din sloganul sau: „Bun pentru femei, daca il beau barbatii!“. Mesajul acestui vin s-a diluat in ultima perioada odata cu aparitia pe piata a variantelor Sange de Taur Forte (STF) si Sange de Taur Rosé.
Solo Quinta
Solo Quinta, primul cupaj alb de cinci soiuri dintre care unul rosu, vinificat in alb, a aparut in 2008 dintr-o pura coincidenta. Producatorul Cramele Recas a avut in acel an o comanda de Cabernet Sauvignon vinificat in alb, venita din partea unei firme britanice, care, pana sa se incheie tranzactia, a dat faliment. Ideea de a-l cupaja cu alte soiuri albe a fost a actionarului Philip Cox, dupa ce a vazut cupajele albe facute de Razvan Macici la Nederburg. In fiecare an de recolta, vinul realizat de Hartley Smithers isi schimba reteta, fiind inlocuit soiul rosu vinificat in alb. Varianta 2013 a fost compusa din soiurile Chardonnay, Muscat, Feteasca Regala, Viognier si, soiul rosu, Cadarca. Odata cu castigarea in 2011 a Marii Medalii de Aur in cadrul concursului Vinalies Internationales, Solo Quinta a urcat pe scena vinurilor mari romanesti, fiind unul dintre cele mai cautate albe pe segmentul super-premium.